veverite vs. sobolani


video
Iata o veverita pe care, cu inversunare, o urmaream doar ca sa imi improspatez memoria de cate ori voi avea nevoie(din pacate filmul nu poate sa ruleze decat pe http://alexdana.blogspot.com/). Mi se pare un animalut interesant. O inventie inutila dar interesanta asa cum este si cincila sau ornitorincul. Are o agilitate demna de admirat.
Privind la film mi-am dat seama ca Dumnezeu (entitatea superioara care se va numi scurt D) a creat veverita, pe de o parte, si sobolanul, pe de alta, si a inceput sa rada in hohote. Si inca mai rade daca nu s-a saturat inca de ipocrizia de care dam dovada constant. Apreciem si ocrotin un sobolan cu blana si omoram pe celalalt, pentru ca nu este la fel de frumos. Da. Frumos. Frumusetea este un criteriu de selectare. Mai bine ca suntem limitati…Ajung la concluzia ca omul este superficial intru totul. Am mereu aceeasi conversatie cu „jumatatea mea” (a se citi sotul). „De ce iti plac animalutele alea urate? Sperie pe oricine cand le vad si tu te topesti dupa ele”, eu raspund „dar sunt totusi frumoase in felul lor”. Si chiar sunt. Au cate ceva care te surprinde daca esti atent. De cele mai multe ori imi par defapt neajutorate si parca as vrea sa le ajut cu ceva dar primavara nu se face cu o floare. Totusi sa nu credeti ca sunt vreun militant al drepturilor animalelor. Nu vreau sa fiu ipocrita. Fara carne pe masa n-as fi supravietuit, cel putin asa vad eu lucrurile din unghiul in care stau, si nici n-as fi putut sa folosesc atatea produse cosmetice fara sacrificarea unor specii de animale. Insa, daca stam sa privim din afara, fiecare vietate este supusa legii echilibrului natural. Exista o balanta a lucrurilor pe care noi nu o vedem. Pentru fiecare ban dat vine altul inapoi. Sau pentru fiecare banut luat trebuie sa dai altul inapoi. Si nu ma refer la propriu. Asa ca mereu va exista legea talionului care va echilibra starea de fapt iar noi vom fi sclavii ei oricand si oriunde.
Ca sa continui incursiunea in universul veveritelor citeam undeva ca acestea sunt in pericol mereu de a ajunge sub rotile masinilor, si aici vorbim de acelea care s-au adapostit de ceva timp in parcurile nationale. Really? Si cand vedem vreun sobolan mort in mijlocul drumului: „Ce bine ca a mai murit unul!”. Cum poti sa te preocupi de soarta bulgarasilor aramii (ca sa fac o ironie) din coniferele parcului si sa renegi fiintele alea inteligente (dar uratele prin natura cuvantului), pe care le numim sobolani.


A citit cineva „Cel mai iubit dintre pamanteni”?. O carte care te lasa mut de uimire si-ti schimba perspectiva total. Marin Preda vorbea despre ceva real si nu se compara cu ce vezi prin filmele de la Mall unde realitatea devine fictiune; tot ce stiai tu ca este „pe bune” in film e „cool” sau „waw”, ca sa citez din argoul clasic de Bamboo.
Ei bine ar fi si altele de comentat. De exemplu faptul ca sobolanii au adus ciuma…da si ce vremuri. Veveritele, dintr-o proasta informare, par sa fie in regula. N-au nimic, sunt cu analizele la zi, afisate pe panoul de la intrarea in parc. Mami si tati merg cu bebe de mana si ii arata veverita, il ajuta sa se apropie, poate poate reuseste macar sa o atinga pe blanita. E o imagine de vis, de poveste. Dar ce te faci cand realizezi ca acea chimie dintre copil si veverita este defapt un cosmar? Hmm? Pentru ca minunata fiinta care topaie toata ziua si distreaza cascatii este purtatoare a multor boli (de exemplu: trichineloza, leptospiroza, bruceloza, febra aftoasa, gastroenterita virotica, boala Lyme, antraxul, turbarea, toxiinfectiile alimentare s.a.m.d.). Iar ciuma, ciuma o transmite si veverita. Ca doar n-o fi mai fraiera.
Asa ca ganditi-va de doua ori cand va decideti sa le dati mancare din palma. Sau cand vreti sa admirati cu copilul animalutul si mai apoi sa ii permiteti sa il atinga pentru ca nu puteti sa-i refuzati nimic micutului. Si mai mult trebuie sa judecati atunci cand va expuneti copilul la bolile pe care le transmit papagalii. Alea sunt cel putin fatale!!!!!Dar asta e alt topic.

Fumatul, o utilitate?


Uite un subiect care m-a atras foarte tare inca de mic copil. Nu m-am apucat sa fumez atunci dar mai tarziu am savurat acest viciu pana la a ajunge sa trag cateva concluzii. Bineinteles ca voi enunta cateva din marile dezavantaje ale fumatului (aviz adolescentilor) si chiar voi povesti fragmente din tineretea mea alaturi de prietena mea cea mai buna, tigara (unii ar comenta „get a life, lunatic woman!!!”. Da, stiu ca fac reclama dar nu este asa. Tinerii si adultii au dreptul de a alege, singurii care nu au acest drept sunt copiii pana in 18 ani, in unele tari chiar pana la 21. Deci, inainte de a le lasa mana libera trebuie sa cunoasca efectele nocive ale fumatului. Si pentru asta exista informatii la alegere pe internet, un alt viciu periculos. Apoi pot alege. Inainte de orice trebuie sa stie ca echilibrul trebuie sa fie principala lor preocupare in orice lucru pe care se decid sa-l aduca in viata lor. Fumatul poate sa fie extrem de nociv dar e intelept sa alegi calea cel mai putin daunatoare de a-l integra in obiceiurile tale. Francezii, care sunt maestri la acest capitol, au recunoscut pericolul la care se expun, si au inceput fumeze tigari usoare (gudron si nicotina la nivele cat mai scazute). Interesant este ca organismul ficaruia reactioneaza diferit la acest viciu. Unii nu vor avea de suferit, in timp ce altii vor dezvolta diferite afectiuni de la usoare la foarte grave, chiar fatale. De aceea iar trag un semnal de alarma pentru cei care vor sa experiemnteze sau deja sunt prinsi in acest cerc vicios (oamenii care lucreaza, in genere, au tendinta sa se apuce de fumat si sa mentina acest obicei nesanatos datorita mediului de lucru sau mediului colegial care isi pune foarte usor amprenta asupra personalitatii lor) si le sugerez sa isi urmareasca starile care apar ca urmare a fumatului si sa constate daca acest viciu ii afecteaza intr-un fel sau altul, chiar si pe termen scurt. Exista posibilitatea sa poti sa controlezi aceste reactii adverse renuntand cat mai repede la fumat. Pe termen lung fumatul poate sa fie foarte greu de eliminat din sistem. Pentru tineri este la indemana sa faca aceste constatari. Tinerii pot sa descopere ca fumatul nu le creaza starea de euforie pe care o cauta si atunci poate sa fie chiar un semnal de alarma. Apoi sunt durerile de cap sau ameteala pana la lesin chiar si dupa mai multe „sedinte” de fumat. Asta defapt iti sugereaza ca organismul nu se poate adapta usor la acest „intrus”. Pentru cei care au inceput sa fumeze si starile acestea au fost imediate si au disparut la fel de repede nu ar putea sa le afecteze sanatatea decat printr-o rata medie a vietii mai scurte, dupa unele statistici, cu aproximativ 14 ani.


Ma confrunt cu o problema legata renuntarea la fumat. Ca multi fumatori imi doresc sa ma las. Motivatia exista insa traiesc, pentru ca aici am vrut sa ajung, o dilema. Motivatia este mult mai puternica. Dar totusi fumatul m-a ajutat atunci cand credeam ca nimic altceva nu a putut. Iata ce vreau sa spun: am constatat ca procesul de inhalare poate sa accelereze starea in care te afli la momentul respectiv. Undeva scria ca e legat de faptul ca mintea este odihnita (de regula dimineata) si atunci, paradoxal, este un stimulent pentru diversele activitati. Daca te rapune oboseala tigara te moleseste mai rau. Deci, cum spuneam, tigara te ajuta sa te concentrezi daca esti intr-o activitate care presupune acest lucru (invatatul, jocurile logice sau chiar la munca), te ajuta sa te relaxezi atunci cand dai organismului tau „comanda” de a se destinde. Daca esti nervos si crezi ca tigara te calmeaza este doar autosugestie, in realitate simturile tale sunt exacerbate si poti sa devii un pericol pentru tine si pentru ceilalti, in cazul in care nu poti sau nu stii cum sa controlezi aceste stari. Daca esti suparat se poate chiar sa dai in depresie. Daca se intampla sa ai rezultat bun la suparare sau nervi asta este doar puterea gandului, despre care am discutat intr-un alt blog. Si toate astea le-am observat acest timp lung in care am tot fumat. Puterea observatiei este foarte importanta. Pe mine m-a ajutat sa realizez ca ceea ce faceam rau defapt, intr-un fel sau altul, poate sa fie si benefic, daca stii cum sa lucrezi cu asemenea treburi. Asa iti dai seama cand trebuie sa eviti a folosi tigara ca adjutant sau nu.

Pe de alta parte tigara imi mananca mult din timp. Nu mai fac sport cum faceam alta data. Nu mai mananc asa sanatos ca inainte. Somnul este precedat, uneori, de dureri de cap, pe care le contraatac cu cele mai bune pastile (cel putin petru mine), Saridon. Numai lucruri rele se intampla daca nu stii cum sa le combati.

Ca sa fac o paranteza (fara paranteze) as putea sa scriu ceva despre mine. M-am ghidat dupa un principiu pe care, fara sa vreau, l-am integrat perfect in viata mea, si anume cel al dualitatii, frumos descris de chinezi, cand au enuntat cele doua concepte religioase, yin si yang, la noi a fost Caragiale, care a dat viata oximoronului prin simplul „curat, murdar”. Am ales prietenii care mi-au fost si dusmani totodata. Chiar si azi, cand ma gandesc, la fel procedez, si cred ca inconstient. Ca si cand mi-ar fi intrat in sistem, in sange aceasta batalie intre bine si rau, simt nevoia sa o alimentez constant. Asa se intampla cu tigara, prieten si dusman in acelasi timp. Vreau sa-l scot din sistem dar fara el nu as fi cea care a adus asa mult aport in multele activitati pe care le-am realizat. Totusi se poate trai si asa daca, asa cum spuneam, stii sa controlezi in favoarea ta.