Din week-end-ul ce a trecut…


Busy, busy, busy…ca o parolista ce mi-s m-am inhamat la o serie de activitati placute si revigorante. Sambata am plecat la o cununie civila la sectorul 1. O matusa, finally, s-a decis sa faca pasul cel mare. Insa a dat curs doar cununiei civile. Initial nici macar petrecerea de dupa nu era programata. Dar, stiti si voi cum e…daca nu ne intalneam cu ocazia asta nici ca o mai faceam. Fiecare pe drumul lui, cu probleme, cu bucurii si alte alea…separati de distante si personal affairs insa legati totusi prin ramuri de sange. 😉 Asa ca s-a decis, dupa etapa cu primaria, asa pe loc, sa ne adunam aceeasi oameni, la un gratarel si voie buna. Si dieta mea s-a dus naibii dupa doua beri cu alcool, baute pe nerasuflate. Ce mama ei de treaba! Era cald si mergea la marele fix una rece si blonda! 😉 Distractie, veselie, discutii si iar voie buna la maxim.

Apoi, pe la 5 dupa -masa fuga la supermachet sa cumparam aparatul de fotografiat, ca ma rodea sa plec la reuniunea de 10 ani fara gadget. 😀 Am mai scris p-aici ca fi-miu a stricat aparatul ala vechi si-mi pare rau ca era za best la calitatea pozelor. Chiar si cu aia 6 MEGA PIXELS si optical zoom de 3 si cateva functii importante, care oricum n-au prea mare importanta, cel putin pentru mine. Daca ma indoiam de faptul ca nu are importanta calitatea pozei si ca e necasar si arsenalul de functii de la aparatele actuale, acum sunt convinsa ca nu conteaza atceva decat calitatea pozei. Am cumparat un Sony DSC W350 si nu ajunge nici la cel mai mic megapixel al astuia vechi…DSC W30. Dar am avut de ales intre acest Sony si un Fuji.

Si am plecat la intalnire…defapt m-a luat o prietena cu masina ca eu, de cand am carnetul expirat, fac jogging intre mijloacele de transport in comun. Noroc ca nu tre s-o fac des. Tare rau e cand nu poti sa circuli cu masina de familie! Dar nu-i bai! Ca ma ocup zilele astea! O sa va zic si ce am facut ca sa stiti si voi care cum mai e treaba.

Si la petrecerea de 10 ani a fost o nebunie. A fost nemaipomenit. Cica si intalnirea de dimineata de la facultate a fost de nota 11. Emotii multe, s-a plans, s-au tinut spiciuri…ce mai, taticule, ceva extraordinar. Dar cica se va repeta dupa 5 ani experienta. Sa speram ca pot sa ajung. Dupa ce fac rost de pozele cu toate dichisurile noii cladiri a URA, le postez. Am ramas tablou, la propriu…totul nemaipomenit…occidentul intr-un colt de Bucuresti. Dumnezeu sa-l odihneasca in pace pe domnul Smedescu. a avut ambitie sa duca la bun sfarsit proiectul acestei cladiri. Si a reusit. Poate ca se vor bucura copiii nostri. Sa fie sanatosi, sa fim si noi ca de ajuns acolo sigur ajungem. Avem toti un loc rezervat. :))

Am vazut ce s-a realizat cu banii nostri pompati acolo. Nici noi nu suntem, profesional vorbind, niste ratati. Ba din contra…toti au functii bune, sunt si oameni cunoscuti…nu ne-a prins rau facultatea asta, ma refer aici la institutie. P-atunci existau preconceptii cum ca suntem toti niste infumurati, copii de bani gata samd. Insa, va jur, generatia noastra a muncit pentru fiecare nota in parte, am meritat diplomele, am meritat efortul parintilor de a ne educa acolo. Poate ca am prins fix o vreme in care profesorii erau interesati sa scoata tot ce e mai bun din noi, poate ca nici noi n-am fost tocmai corupti de o moralitate indoielnica…nu stiu cum a fost dar suntem cu adevarat o generatie reusita din multe puncte de vedere. Asa sa ne ajute Dumnezeu! 😉

Duminica am dormit pana tarziu. La trezire ne-am pus straiele de duminca si ne-am dus la Ciufolici ca sa-l tundem pe Stefan. Apoi am dat o fuga le DGIPI, parca asa se numeste, ca sa vedem daca avem noroc. Se pare ca nu este program de uichend.

Si am dormit restul de duminica de-am rupt.Cand am revenit la realitate m-am bagat in baie ca sa ma vopsesc la par. Ca ma scotea din ale mele blondul ala. Asa ca acum zici ca sunt Black Beauty. Mai putin Beauty. :)) Poate the Beast. :))

Hai ca pun de-o postare la fiecare din cele de mai sus, cu poze, cu filme…ca la carte.Sa vedeti cum e in lumea mea.

N-am uitat de ce am promis Danutzei ca fac pe blog, referitor la nazdravaniile lui Stefan. O sa le rezolv. Nu uit ce am de facut ci doar le aman. Ideea, in mare, este sa reusesc sa il surprind pe buburuza facand aceleasi figuri la noul aparat. Ca doar filmeaza in HD.

Nici lepsele de la Ianculescul. Si multe altele…

Sa nu uit. Ii urez inca o data „La multi ani!” Adelei si mamei sale si inca unul pentru blogul lui Dani. Cristinei (aka talentedenazdravani), pentru baiatul ei, Andrei, succes la scoala, se pare ca gata gradi!Felicitari celor de la SeeRightThrough, care au revenit dupa o pauza lunga, cu o postare interesanta despre intuitie. In acelasi timp va propun sa-i contactati pentru a aduce subiecte de dezbatut pe blog. Nu ezitati sa cititi dar, mai ales, sa colaborati cu ei. Si cam atat deocamdata.

Anunțuri

Intalnirea de 10 ani…


Zilele astea am obosit cu pregatirile intalnirii noastre de 10 ani, despre care tot pomeneam intr-un alt articol. Dar mi-a facut mare placere sa vorbesc cu colegii, si o sa-mi faca o si mai mare placere sa-i revad, pe unii dupa foarte mult timp, pe altii dupa doar 1 an sau mai putin.

Desi nu m-am ocupat de rezervarea restaurantului sau de strangerea banilor tot m-am epuizat. S-ar putea sa fie si din pricina ca ma simt imbatranita devreme. Poate si statul asta acasa m-a molesit. De aceea sunt atat de activa pe blog. Cand te trezesti stand mai tot timpul, facand doar lucruri simple prin casa, vorbind pasareasca cu copilul sau de una singura, ti se face dor de vremea in care activai la toate nivelurle, inclusiv intelectual. Caci acolo se intampla ceva. Si acesta e un subiect greu pentru mamici. Starea de „amortela” la nivel intelectual. Dupa ce stai o vreme lunga acasa parca te prostesti. :((

De aceea intalnirea cu fostii mei colegi imi pare o treaba buna. Orice s-ar fi intamplat in background, pe mail-uri, eu tot vreau sa va vad pe toti.

Iata ca am primit mail-ul final de la Andreea Neagu, unde ne anunta ca intalnirea va avea loc la Complexul Pescariu, la Cabaret, pe data de 19 iunie.

Costul de persoana s-a stabilit la suma de 170 RON.

Avansul a fost deja platit asa ca restaurantul este deja rezervat pentru petrecere. Totul multumita unui sponsor generos, tot un fost coleg al nostru. Din nefericire vrea sa-si patreze anonimatul. 🙂

Daca sunt persoane care nu pot sustine financiar aceasta petrecere se pot adresa Andreei la numarul ei de telefon, pe care vi l-am dat pe SMS.

Din colegii, care n-au ajuns sa confirme pentru ca nu au fost gasiti si ne zaresc aici, pe blog, sa ma contacteze pe mail (dinca_dana2002@yahoo.com) pentru alte detalii.

Acesta va fi programul zilei de 19 iunie:

Principial – programul va fi urmatorul (cu mici modificari – inca nu avem confirmarea de la facultate)

ora 12-13 intalnire la facultate cu fostii profesori (pentru profesoare se va achizitiona cate un buchet de flori)
ora 20 – petrecere si voie buna…cat ne tin bateriile

Sper ca veti reusi sa veniti. Pana atunci sanatate si voie buna!