Vine 1 Mai si timpul se topeste…


Vine intaiul mai muncitoresc, si ce? In timp ce voi va bucurati c-aveti motive sa va distrati eu ma simt, asa cum spunea frumos Claudiu (aka Black_Leviathan), claustrofobic in propriile-mi ganduri. Nu-mi da pace un gand…sigur mai multe …ma trag in gol, de unde visele mele vin navala noaptea sa ma tulbure mereu. Visez oameni cu care n-am vorbit niciodata, visez locuri pe care le-am uitat sau lucruri care nu as vrea sa se intample vreodata. Si cand ma ridic din pat m-apasa iar pe umeri un urias glob de sticla, rece si greu. Dar ma ridic. Si-mi amintesc c-as vrea sa nu mai vina ziua de azi. Iara si iara. As da orice sa fie iar ieri, sa nu vina azi caci simt ca maine ma va dobora dintr-o lovitura. Pe mine, pe voi, pe noi toti. Simt ca vine in goana un timp de deznadejde…de suferinta si o crunta tacere…ce-ai lua cu tine in fuga ta de maine? ce ai pastra sa-ti aminteasca de ieri? ce-ai arunca sa uiti de azi?

Anunțuri

Alte evenimente importante pentru 1 Mai 2010


1. www.mascufund.ro, 1 mai 2010 la 08:00, invitatie inaintata de Buncea Ion pe Facebook;

2.Invitatie la Galop Show (Cutitul de Argint nr 3, Arenele Romane)

Premiera in Romania: show ecvestru 1 si 2 mai, Arenele Romane

„Galop Show” este o mega-productie, cu o desfasurare masiva de forte: zeci de oameni in arena, peste 50 de oameni in staff-ul de productie, luni de antrenament si repetitii, recuzita de cele mai diverse tipuri (arcuri, steaguri, torte, care etc), focuri, show de lumini sincronizate cu muzica si… 20 cai!
Cei 20 cai, toti de rasa, au propietari diversi si au fost antrenati impreuna timp de trei luni pentru a-si invata “rolurile”. Trainerii le sunt cei mai apropiati si dragi tovarasi. Calareti, dresori si acrobati, in acelasi timp, artistii de la Asociatia Ecvestra “Galop” intra in arena, alaturi de prietenii lor fara grai. Veti vedea defilari de cai in sincronizare perfecta, cai in pasi de dans, sarituri peste obstacole (inclusiv peste o caruta in care sunt oameni), acrobatii ale calaretilor in goana cailor, dresuri in care poneii devin mai ascultatori si mai cuminti decat cateii, si, mai presus de toate veti vedea comunicarea perfecta dintre cai si antrenori. Stiati ca daca unuia dintre calareti ii este teama, calul nu poate sari peste obstacol?! Dresorii se simt liberi lucrand cu caii. La randul lor caii sunt mandri cand isi inteleg antrenorii si sunt laudati de acestia.
In afara de a fi un spectacol care are toate ingredientele pentru a fascina toate categoriile de public, “Galop Show” este reamintirea unui alt stil de viata, de cei mai multi dintre noi uitat.

Sambata si duminica, pe 1 si 2 mai, la Arenele Romane, va invitam la “Galop Show”, un spectacol cu si despre cai, potrivit pentru toata familia.

3. O alta cauza de sustinut, mai aveti timp si maine, nu eutasiati cainii ci sterilizati cainii…

Multumim celor peste 200 de participanti la protestul de vineri.

ACUM! Daca doresti sa te alaturi initiativelor noastre pentru protectia animalelor, vizitarea adaposturilor de caini, promovarea adoptiilor si sterilizarii cainilor te rugam sa completezi urmatorul formular: http://www.adoptiicaini.ro/mergem-impreuna/ sau newsletter http://www.adoptiicaini.ro/newsletter/

URMEAZA: Adoptii de caini, sambata, in Kiseleff
http://www.adoptiicaini.ro/adoptii-de-caini-sambata-in-kiseleff/
………………………

Miting vineri, ora 11:00 impotriva reintroducerii eutanasiei
http://www.adoptiicaini.ro/miting-vineri-ora-1100-impotriva-reintroducerii-eutanasiei/

Prefectul Capitalei a inaintat un alt proiect de lege care presupune eutanasierea cainilor care nu sunt adoptati in termen de 7 zile
http://www.adoptiicaini.ro/prefectul-capitalei-a-inaintat-un-alt-proiect-de-lege-care-presupune-eutanasierea-cainilor-care-nu-sunt-adoptati-in-termen-de-7-zile/

Viorel Tcaci – de 8 zile fara hrana iar de 2 zile si fara apa – cere deblocarea proiectului legislativ pentru gestionarea animalelor comunitare prin sterilizare
http://www.adoptiicaini.ro/viorel-tcaci-de-8-zile-fara-hrana-iar-de-2-zile-si-fara-apa-cere-deblocarea-proiectului-legislativ-pentru-gestionarea-animalelor-comunitare-prin-sterilizare/

Eutanasierea cainilor maidanezi este nefezabila pe termen lung, spune World Health Organisation
http://www.adoptiicaini.ro/eutanasierea-cainilor-maidanezi-este-nefezabila-pe-termen-lung-spune-world-health-organisation/

4. La Jukebox Terasa sarbatoreste 1 Mai in stil american! Vino de la orele 13 la MAREA DESCHIDERE A TERASEI. Barbecue in stil american, bere romaneasca si un concert live sustinut de Coyote Chicks. Orele

5. EVENIMENT EXTRAORDINAR! Vino in Jukebox Club pe 1 Mai, de la 22.30, pentru a asculta in premiera noul album Directia 5 – Romantic, intr-o interpretare acoustic live de exceptie. Cel de-al 19-lea album din cariera trupei Directia 5 este gata sa faca istorie! Fii o parte din ea!

Diverse evenimente importante zilele astea (mai ales cele dinspre finalul articolului nu le ratati)


Ei bine de data asta voi prelua cateva anunturi destul de interesante. Au fost pentru mine asa ca pentru voi vor fi si mai si…:)

1. Pentru cei interesati de fotografie se organizeaza frecvent un concurs, unde se castiga premii substantiale, disigur, tot in aria temei . Pe facebook exista un grup format pentru astefel de manifestare, numite Fotografi si fotografii. Iata si link-ul aici.

Aceasta este noua tema si, mai jos, regulamentul concursului:

CONCURS MAI
Tema: PUTEREA BANILOR
Perioada acceptare fotografii: 1-23 mai
Participantii pot inscrie in concurs o singura fotografie
Votarea se face intre 23-30 mai, scriind cuvantul VOTAT sub imagine. Votati o singura imagine.
Votul poate fi acordat si fara participarea la concurs
Castigatorul va fi anunt in cadrul grupului in data de 1 iunie

Regulamentul oficial

Art.1
Conditii generale
• Concursul foto este organizat si desfasurat de catre SC 4K Broadcast SolutionsSRL, denumit in continuare „organizator”
Art.2
Calendarul de desfasurare al Concursului
• Concursul se va desfasura lunar, in perioada 1 octombrie 2009 – 1 octombrie 2010.
• Temele vor fi publicate in avans pentru fiecare trei luni.
Art.3
Dreptul de participare
• Participantii pot inscrie in concurs o singura fotografie. Daca vor fi postate mai multe fotografii, organizatorul are dreptul de a alege doar una dintre ele, restul fiind sterse.
• Pozele se pot posta in saptamanile 1,2 si 3 a fiecarei luni, pentru participarea la concursul lunii in curs.
• Votarea se face in saptamana 4 a fiecarei luni
• Nu se accepta fotografii prelucrate prin foto editare (photoshop sau alte softuri de editare si prelucrare).
• Sunt acceptate doar fotografiile simple, naturale fara nicio modificare. Sunt acceptate fotografiile a caror modificare poate fi facuta de camera foto. De exemplu transformarea in sepia sau modificarea contrastului, luminozitatii sau saturatiei.
• Utilizatorii trebuie sa fie proprietarii tuturor drepturilor asupra fotografiilor inscrise in concurs. Organizatorii concursului nu isi asuma nici o responsabilitate privind eventuale incalcari ale dreptului de autor. Responsabilitatea revine in mod exclusiv celui care a trimis fotografia.
• Organizatorul isi rezerva dreptul de a elimina anumite poze care frizeaza bunul simt sau care pot aduce ofensa.
• Organizatorii au dreptul de a folosi fotografiile castigatoare in cadrul grupului, fara plata vreunui drept material.
• Toate fotografiile vor avea in comentariu numele pozei si o scurta descriere.
• Fotografiile castigatoare nu pot fi inscrise la un alt concurs in cadrul acestui grup.
• Utilizatorii nu vor putea sa isi voteze propriile poze, ci doar pozele altora.
• Nu este necesara postarea unei poze pentru a participa la vot
• Se poate vota doar o singura data intr-o luna. Daca un participant va vota mai multe fotografii, organizatoru are dreptul de a anula voturile in plus.
• Votarea se face doar de catre membrii grupului. Pentru a vota, in josul pagii principale, la sectiune poze, apasati” vezi-le pe toate” ( see all). Alegeti fotografia favorite si adaugati la comentarii: VOTAT. Puteti adauga comentarii la oricare poza , insa optiunea VOTAT doar la una singura.
• Castigatorul concursului va fi desemnat in proportie de 50% de votul participantilor si 50% de catre un juriu intern desemnat de organizator.
• Pentru a fi validat drept castigator, participantul are obligatia de a prezenta Organizatorului datele necesare pentru verificarea identitatii : serie si numar buletin, CNP si adresa. Numele declarat la inscrierea in Concurs trebuie sa fie acelasi cu cel din actul de identitate. Refuzul sau imposibilitatea de a prezenta spre validare aceste date la cererea Organizatorului atrage dupa sine, in mod automat, anularea premiului castigat de catre participant.
Art.5
Acord de principiu
• Trimiterea fotografiilor si participarea la concurs presupun ca participantii au acceptat in totalitate conditiile prezentului regulament si eventualele decizii ulterioare ale organizatorilor

2. Pe situl Bio-Cosmetics exista un promotie. Nu uita ca trebuie sa te inregistrezi inainte. Iata si prezentarea:

Plimba-te in voie printre rafturile magazinului nostru si – daca vreun produs iti face cu ochiul – nu ezita. Pentru ca acum ai si noul Voucher BIO, adica o reducere de 10% pentru toate comenzile mai mari 60.00 RON.

Numai la BIO-Cosmetics ai cadouri si cele mai mici preturi pe toata durata anului. Si nu uita! Marile suprize si bucurii abia de acum vor incepe.

Important: numarul de Vouchere BIO fiind limitat, promotia se va termina la epuizarea acestora. Promotia se adreseaza numai utilizatorilor inregistrati, asa ca, inainte de a comanda, inregistreaza-te.

3.  Daca sunteti interesati de schimb de link-uri pentru un rank mai bun puteti sa intrati pe acest site, Gradini verticale, si la rubrica „Fa schimb de link” gasesti conditiile de efectuare a schimbului.

4. Exista o cauza pe Facebook, pentru care s-au strans cateva fonduri, s-au adunat multi oameni de pe facebook in ajutorul lui Zizi Cojocaru. Puteti si voi sa veniti in sprijinul acestei femei lovita de o problema de sanatate: cancer.

Mesaj de la ZIZI…

Buna,

Stiu in ce vremuri traim, stiu ca fiecare dintre noi se lupta zilnic cu o serie de provocari. Stiu ca nu sunt singura in aceasta situatie. Dar din pacate, timpul este foarte scurt, iar de aceea mi-e foarte greu sa ma exprim vorbindu-ti direct, intalnindu-te, sau la telefon. Insa stiu ca intelegi aceasta situatie si ma intelegi pe mine ca om.

Asa ca o sa-ti spun direct: am nevoie de ajutorul tau!

Adevarul este indubitabil si crunt: cancer la ambele ovare, care se manifesta deja invaziv, ce trebuie operat in regim de urgenta! In Romania riscurile sunt multiple si mari. Pentru acest diagnostic, solutia cu cele mai mari sanse pentru mine este operatia realizata la spitalul Tilak din Austria .

Insa aceasta operatie si tratamentele postoperatorii costa cateva zeci de mii de euro (intre 40.000 si 50.000, in functie de cat de avansata este tumoarea si de cat de lunga este perioada necesara asistentei postoperatorii). Pentru inceput, am nevoie de 25.000 de euro pe care trebuie sa-i am in cont pana pe 20 aprilie 2010, cand ma voi interna. Am strans o parte din bani, dar nu sunt suficienti. Orice ajutor, cat de mic, e binevenit, cu cat mai repede, cu atat mai bine.

Ajutorul tau nu se poate masura in recunostinta sau bani, ci in clipe de viata, pe care le primesc cu tot sufletul. Doresc sa le multumesc tuturor pe aceasta cale pentru sprijinul rapid, ferm si concret pe care mi l-au acordat neconditionat si in diverse forme, din momentul in care au aflat de crudul adevar!

P.S. Exista 2 forme prin care ma poti ajuta :
– prima este DONATIA (de la persoana fizica la persoana fizica); daca fiecare membru al grupului „CONNEX All Timers”, doneaza minim 10 euro, inseamna 8000 euro, adica salvarea de care am nevoie.
– a doua este MECENAT-ul (de la pers. juridica, la pers. fizica). Atasat este contractul de mecenat.

Chiar daca tu nu ma poti ajuta in mod direct, iti raman recunoscatoare daca vei trimite acest mesaj unor tertze parti, care m-ar putea ajuta intr-o forma sau alta.

Conturile in care pot primi lei sau euro sunt:

COJOCARU ZOICA LACRAMIOARA
CNP 2671104131257

RO20 BACX 0000 0000 2142 2310 – RON
RO48 BACX 0000 0000 2142 2000 – EUR
RO21 BACX 0000 0000 2142 2001 – USD

UNICREDIT TIRIAC BANK
SWIFT Banca – BACXROBU

Astept sa-ti dau in curand vesti cat mai bune!

Zizi
0722.250.043

5. Aici puteti sa va trimiteti zambetele voastre lumii intregi: http://www.lumebuna.ro/a-smile-for-you/cities-around-the-world/

6. Daca va place dansul iata ca puteti sa mergeti. Grabiti-va asadar. Iata si evenimentul la care se participa, invitatia este facuta pe facebook, desigur, de Centrul Dansului. Adica evenimentul se numeste: Delgado Fuchs – in premiera in Romania. Preţul unui bilet pentru acest spectacol este de 20 lei/15 lei redus.
Rezervări se pot face la adresa rezervari@cndb.ro

7. O invitatie facuta de Octavian la club Bazzara pe Vineri 30 Aprilie, la petrecerea cu tema „KICI PARTY – vino imbracat cat mai kicios sau te imbracam noi!”, si sambata, 1 Mai, la petrecerea cu tema „1 Mai muncitoresc”.

8. Pentru fanii trupei Jukebox va fi un spectacol azi, 30 aprilie Live in Tribute Club. Rezervarile se pot face la tel: 0728 742 883. Adresa: Calea Victoriei 118.

9. Si la Juke Club M A R F A R incinge seara de vineri cu un show exceptional!

Tabara medievala pentru copii de la Rucar-Bran (platoul Giuvala)


Daca aveti copii intre 5 si 16 ani, cea mai buna solutie ca sa-i scoti din orasul imbacsit de atata praf si noxe, este Tabara Medievala pentru copii, organizata de . Daca as avea baiatul mai maricel l-as trimite in tabara fara nici o grija. Daca intrati pe pagina oficiala a taberei medievale veti gasi activitatile acestei manifestari dedicate copiilor nostri. O sa le postez mai jos, pe langa cele cateva aspecte legate de organizare. Exista pe site si poze efectuate in tabara. Iar pe profilul de facebook la tabaramedievala se aduna mereu alte si alte fotografii. Bineinteles ca Medieval Praxis se ocupa si de alte evenimente organizate pentru copii.

Iata si mesajul domnului Laurentiu Constantin, General Manager Medieval Praxis:

Au inceput inscrierile pentru Tabara medievala pentru copii.
Un eveniment dedicat copiilor mai mici sau mai mari pentru care idealurile cavalerismului medieval nu au apus…
Pentru a ne pastra spiritul tanar, pentru a ne aminti de copilarie si de alte timpuri, cand existau idealuri inalte si eroi adevarati, pentru a oferi copiilor nostri o alternativa.
Pentru toate acestea am creat pe Facebook pagina Taberei Medievale pentru Copii.

Tabara este deschisa in perioada 13 iunie – 7 august 2010 si este destinata copiilor cu varste cuprinse intre 5 si 16 ani.

Cu prietenie,

Laurentiu
http://www.facebook.com/tabaramedievala
http://www.tabara-medievala.ro

#

Cateva utile

Tabara se va desfăşura în şase serii de câte o săptămână după cum urmează:
I.   13.06 – 19.06
II.   20.06 – 26.06
III.  04.07 – 10.07
IV. 11.07 – 17.07
V. 25.07 – 31.07
VI.  01.08 – 07.08
Cost Costul taberei este de 1.400 Ron per copil si include transport, cazare, masa, instructori specializati pentru fiecare atelier, costume, materiale, diplome precum si asistenta para-medicala/ jandarmeria care vor asigura buna functionare a taberei.

Varsta In tabara sunt accepati copii intre 5 si 16 ani, fiind bine grupati pe categorii de varsta foarte apropiate.
Bagaj Copiii trebuie sa fie pregatiti cu haine de iarna suficiente pentru o saptamana la munte:

  • medicamentele pe care le iau în mod obişnuit, dacă este cazul
  • cizme şi ghete
  • încălţăminte de interior
  • pelerină de ploaie
  • şosete (cel puţin câte o pereche pentru fiecare zi)
  • un rucsac mic pentru excursii în care să poată încăpea cel puţin o pelerină de ploaie, o sticlă cu apă şi o gustare
  • adeverinţă medicală eliberată de medicul de familie în care să fie menţionate: copilul este apt pentru a participa în tabără, şi menţiuni speciale (afecţiuni, tratamente, alergii specifice etc. – daca este cazul).

Telefoane mobile Dat fiind ca este vorba de o tabara medievala, organizatorii se straduiesc sa creeze si sa mentina o atmosfera specifica, lucru care ar fi ingreunat de zgomotul nepotrivit cu epoca al telefoanelor mobile. De aceea, va recomandam sa nu dati copiiilor in tabara telefoane mobile. Va puteti suna copiii la numarul de telefon al coordonatorului taberei, in fiecare zi, dimineata si seara.

#

Activităţi

Fiecare zi de tabara este o noua provocare pentru copii. Programul prevede atat activitati in aer liber, cat si de interior. Impartiti in echipe, copiii participa la ateliere, se intrec in turniruri medievale, construiesc cazemate din zapada si invata sa traiasca in spiritul si in valorile cavalerismului medieval. Ateliere

hh

Atelier de pictură şi heraldică medievală
mai multe informaţii…

Atelier de spada medievala
mai multe informaţii…

Atelier de tir cu arcul
mai multe informaţii…

Atelier de improvizaţie şi teatru medieval
mai multe informaţii

Atelier de realizare manuala a hartiei
mai multe informaţii…

Activităţi recreative

Excursii şi drumeţii
Aflată în apropierea platoului Giuvala, pensiunea oferă numeroase oportunităţi pentru excursii. Cele mai multe trasee sunt foarte accesibile, iar priveliştea este mirifică. Vom merge în drumeţii la Cheile Moieciului, Parcul Naţional Piatra Craiului, Peştera şi Cheile Dâmbovicioarei etc.

Serile în tabără
La ceas de seară, copiii se vor aduna în jurul unui povestitor cu har şi vor asculta istorisiri despre domni curajoşi şi drepţi din istoria ţării noastre, despre lupte date pe viaţă şi pe moarte între oştiri câtă frunză, câtă iarbă, despre prinţese şi cavaleri sau vor vor viziona filme cu specific istoric.

Ceremonia de investire
În ultima seară vom înălţa un foc de tabără în jurul căruia vom cânta şi vom dansa, vom spune glume şi ne vom bucura de timpul petrecut împreună. Costumaţi în cavaleri şi domniţe, copiii vor participa la ceremonia de investire a cavalerilor. În urma ceremoniei, proaspeţii cavaleri vor primi un nume de cavaler şi un blazon distinctiv, care să îi reprezinte în lumea cavalerilor.

Locatie (poze) – informatii gasiti pe site.

DISTRACTIE PLACUTA!

Poezii ale unui tanar de 13 ani…senzational!


Cand devi parinte esti, in primul rand, fericit. Realizezi ca nimic din ce ai creat pana la acel moment nu se compara cu acel moment unic: cand iti vezi cea mai reusita creatie a ta, copilul. In timp ce creste inima tresare constant pentru fiecare lucru marunt pe care copilul tau il face. Traiesti sentimentul cel mai emotionant evritaim. Cand reuseste sa se rostogoleasca, cand iti descopera fata, cand gangureste, cand face primii pasi, cand spune primele cuvinte, cand face la olita, cand recita o poezie, cand descopera utilitatea fiecarui lucru din casa, cand te imbratiseaza…

Cu cat creste mai mult devii mandru de independenta cu care copilul tau incepe sa defileze prin viata. Gandeste singur, isi descopera talente nemaipomenite, isi face noi prieteni, distinge raul de bine…

Iata ca am surprins si eu un moment al unui tata, mandru fara margini, de propriul lui copil. Pentru ca, la 13 ani, Mihnea a compus cateva poezii exceptionale. Pentru ca sunt mama si inteleg atat de bine acest sentiment si, pentru ca mandria tatalui are o justificare puternica, m-am gandit sa impartasesc aceste creatii deosebite cu voi. Hai sa le citim impreuna aici dar voi pune una din poezii ca preview.

Viata scurta

Viata scurta,

Viata scurta,

Tu abia vii

Si repede pleci.

Prea putin

Cu noi petreci.

Si tristete

Ne lasi noua,

Numai plansete

Si roua.

Viata scurta,

Tu ne faci

Mai fricosi

Si mult mai lasi.

Viata scurta,

Tu imi iei

Bunicii si parintii mei,

Dar, oricat ai vrea,

N-o sa-mi poti lua

Si iubirea pentru ei.

Reteta succesului…sigur nu te-ai gandit la asta!:))


Moritz ii spune fiului sau: „Vreau sa te casatoresti cu o fata pe care o aleg eu.”
Fiul raspunde: „Imi pare rau, dar imi voi alege singur mireasa.”
Moritz: „Bine, cum vrei, dar ma gandisem la fiica lui Bill Gates.”
Fiul: „Ok atunci, raspunsul meu este da.”
Moritz se duce apoi la Bill Gates si-i spune: „Am gasit un sot pentru fiica ta.”
Bill Gates:” Fiica mea este prea tanara pentru a se casatori.”
Moritz: „Pacat. Tanarul este Vicepresedinte la World Bank.”
Bill Gates: „Ok atunci, raspunsul meu este da.’
In final, Moritz se duce la presedintele World Bank si-i spune: „Cunosc un tanar pe care-l recomand ca Vicepresedinte al bancii.”
Presedintele: „Dar sunt deja mai multi Vicepresedinti decat este necesar.”
Moritz: „Da, dar acest tanar este ginerele lui Bill Gates.”
Presedintele: „Ok, atunci raspunsul meu este da.”

Astfel au evreii succes in afaceri.

Sursa: mail

De la lume adunate…si tot la lume date (partea a cincea) – lepse peste lepse…si premii


Continuare la celalalt post:

Tot cu mizichie va las sa cititi…

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Si era sa uit…cine vrea sa le preia n-are decat….;)

35.

De la Claudia am primit o leapsa interesanta. Amintiri de la gradinita.

Desigur ca nu-mi amintesc multe importante dar cateva raman intiparite acolo undeva in adancul mintii si ies la iveala atunci cand te astepti mai putin. Defapt sar la inaintare cand nu’s ce clic le declanseaza, raportate la anumite evenimente curente. La mine asa au functionat.

Si, iata, ce amintiri s-au razvratit sa iasa la lumina:

Dar sa incep cu inceputul. Am cautat poze, caci am promis si poze de la gradi, si am dat peste cateva de cand eram ca baiatul meu. M-am intrebat adesea cu cine seamana. Doamne, m-am miratara-i si am realizat ca este JE. Deci nu mi-au schimbat copilul la maternitate!:) Chiar si acum are trasaturile mele de cand am mai crescut eu. Uite pun poze, domne, daca nu ma credeti! 😉 Ei bine n-am reusit sa le pun p-alea ale lui fi-miu ca e greu, taica, sa gasesti pe sidiurile alea multe. Inainte era simplu: aveai un aparat de fotografiat sau avea altul si faceai cateva poze. Le tineai intr-o cutie de pantofi sau mai stiu eu ce! Acu’ avem multe pe CD-uri, DVD-uri, Blureiuri si cand te apuci sa le cauti iti ia o zi intreaga…cu indulgenta.

…din jurnalul lui Stef le-am cules p-astea 😀

Pe prima pagina sunt eu si pe cea de-a doua (cea de jos) tati.

Hmm, grasunul nostru era obosit. La mine a facut poza deja fleasca de somn. Doua poze am apucat sa fac.

Iar aici cateva poze cu mine la varste mici. Asa ca sa ma dau mare! 😛

Dar hai sa trecem la ce trebuia sa vorbim. Despre gradinita.

Doua poze am doar de la cea de la bunici, de la tara, undeva prin Braila. Despre cea din Bucuresti amintirile nu sunt faine. Deci nici pozele nu se merita sa fac. Eram mai bataioasa si obraznica. Ascultam doar de mine si dadeam de furca la toata lumea. Bineinteles ca, la asemenea atitudine, vine si tratamentul de rigoare. Indiferenta, bataie si marginalizare. Ceea ce nu m-a descurajat niciodata. Am simtit un ghimpe in suflet inca din prima zi. Parca imi amintesc ca acum ca era o mica serbare de primire. Noi copiii trebuia sa stam dupa o perdea, cumintei, pe scaunele. Parintii dincolo de perdea asteptau cu sufletul la gura sa isi vada odraslele in formatie. Eu, insa, m-am eschivat de la mica serbare si m-am dus sa ma asez pe un scaun langa parinti sa astept sa se dea perdeaua la o parte. :)) Si a aparut o umflata urata ca muma padurii sa strige la tata ca sa trec la locul meu. Nu mai stiu daca m-am dus. Probabil ca m-a luat tata de mana si m-a sfatuit sa o fac ca sa nu am probleme. Nu cu el ci cu baba cloanta.

In sfarsit trecuram si de faza asta cand, iata, ca Danutza mea n-avea chef de culcare la ora stabilita. O zi, doua, m-au certat femeilea alea dar, daca am vazut ca nu ma inteleg cu ele, ma bagam in pat si ma faceam ca dorm pana dispareau. Apoi tzust din pat si fuga pe hol. Ce emotii traiam, dumnezeule! Corupeam pe cativa si mergeam la toaleta si stateam acolo de povesti. Naiba stie ce puteam noi sa vorbim la varsta aia!

Imi amintesc ca mi-am prins si degetul in usa ca au fost nevoite niste doctorite sa-mi faca o cusatura. Am plans atunci dar nu stiu de ce ca nu ma temeam de lovituri sau ace.

Iar, cea mai tare faza, a fost plecarea mea de la gradi. Aceeasi poveste cu dormitul. Toata lumea sforaia, eu m-am imbracat, mi-am luat un bagajel si am plecat. Ma gandeam sa ma duc acasa. La apartament ma duceam eu dar n-aveam chei. Si stiam sa ajung. Nu era mare scofala. Dar cum intru? In sfarsit o luai eu pe niste stradute, trecui si semaforul regulamentar, sa ajung la tata la servici. Memorasem traseul din masina de transport in comun, cand fusesem eu odata cu el. Vise taica! Ca m-a gasit o educatoare si m-a luat la intrebari. Femeia calma m-a luat de manuta si hai la gradi. Cand a aflat tata sa moara, nu alta! Mama, nu mai zic! De atunci au fost nevoiti ai mei sa ma tina acasa. Si m-a ingrijit o vecina de bloc. O doamna cu dintii falsi! Nu pot sa o uit cand radea ca i se vedeau dintii aia lati si platinati. Dar avea un suflet bun. A avut grija de mine ca de copilul ei.

Apoi la gradi de la bunici nu mai stiu mare lucru decat ca abia asteptam sa vina bunicu, care avea fieraria aproape, cu napolitane in ciocolata. Mama, mama, ce nebunie de arome si ce deliciu. Am cautat sa mai pap d-ale dar n-am mai gasit. Adica acel gust nemaipomenit! Caci gasesti Joe peste tot si altele asemenea dar nu se compara cu ce senzatii traiam atunci la o napolitana d-aia..

36.

Mi-am luat sarcina de a-mi descrie continutul acestui accesoriu foarte important: geanta.

Am facut un comentariu la o leapsa pe care a primit-o Corina, iar eu am preluat-o.

Foarte bine surprinsa pisicutza. Cat despre ce am in geanta…hmm…printre hartiile de la ATM, facturi, un pre…dar mai bine scriu un articol…:))Sau va las sa ghiciti ce urmeaza?:P

Asa ca, iata-ma, luandu-mi sarcina de a duce la capat o alta leapsa. Desi mai am una tot de la Corina. Nu o mai gasesc dar nu se supara. Caci nici asta nu e prea recenta. Si cred ca va fi o surpriza sa vada ca i-am dat curs pana la urma. 😀

Deci…era …un pre…gatit arsenal pentru fi-miu: adica servetele umede de la Pampers, o perie, o furculita si o lingurita, jurnalul lui Stefi, o carticica de povesti (Motanul Incaltat avem acum pe val), niste pampersi, o cutiuta cu crema de galbenele, iar din cele ale mele: un strugurel si o bricheta. Aaa, sa nu uit un pix si o agenda in care notez diverse.

Geanta pe care o am acum e imensa si incap mult mai multe in ea. Ma bucur ca am primit-o p-asta de la matusa mea draga. A stiut ce-mi lipseste. 😉 La drum lung, de o zi, punem sepcute, caciulite, bluzite de schimb, ciorapei si altele, biberoanele cu apa, ceai sau lapte. Si, la final, inca mai este loc.

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

37.

Am sa fac un update la postarea legata de primul de excelenta (sunshine award) precizand ca mi-a mai fost acordat de doi prieteni de blogosfera, respectiv Paul si SonoftheEarth (al carui nume nu il stiu dar mi-ar placea sa-l cunosc). Le multumesc din suflet pentru premiu. De nominalizat nu mai nominalizez pe nimeni in mod special. Doar va zic ca sunteti toti deosebiti si va dau la toti, din blogrollul meu,  premiul, fara exceptii.

De ce purtam verigheta pe al patrulea deget…


Nu m-am gandit ca ar putea fi o explicatie atat de simpla. Si usor de testat.

Intotdeauna m-am intrebat de ce verigheta se poarta pe al patrulea deget. Chinezii au o explicatie foarte frumoasa. Se crede ca fiecare deget al mainii reprezinta persoanele din viata ta. Degetul mare reprezinta parintii, aratatorul – fratii, mijlociul – pe tine insuti, inelarul reprezinta sufletul pereche si degetul mic – copiii.

Acum aseaza-ti degetele ca in poza alaturata.

Pune-ti mainile fata in fata, indoaie degetele mijlocii si lipeste-le, apoi apropie varfurile celorlalte degete.

Incearca sa desparti degetele mari, care reprezinta parintii. Vei putea pentru ca destinul parintilor nu este sa traiasca cu tine pentru tot restul vietii. Te vor parasi mai devreme sau mai tarziu.

Apropie din nou toate degetele si acum incearca sa desparti degetele aratatoare, care reprezinta fratii. Vei putea pentru ca destinul fratilor este sa-si creeze propria familie si sa-si traiasca propriile vieti.

Apropie din nou toate degetele si acum incearca sa desparti degetele mici, care reprezinta copiii. Vei putea pentru ca copiii vor creste, se vor casatori si isi vor trai propria viata.

Apropie din nou toate degetele si acum incearca sa desparti inelarele, care reprezinta partenerul de viata. Nu vei putea pentru ca destinul sotului si al sotiei este sa ramana impreuna pentru toata viata.

Stiati ca tipatul nostru…


Am primit acest suflu filozofic pe mail si m-am tot gandit la modul in care inimile noastre reusesc sa prinda viata proprie…noi, reactionand dupa cum ne dicteaza simtamintele generate de aceasta, fara sa realizam cum am ajuns sa actionam atat de …ciudat.

” Intr-o zi, un intelept din India puse urmatoarea intrebare discipolilor sai:

– De ce tipa oamenii cand sunt suparati?

– Tipam deoarece ne pierdem calmul, zise unul dintre ei.

– Dar de ce sa tipi, atunci cand cealalta persoana e chiar langa tine? intreba din nou inteleptul

– Pai, tipam ca sa fim siguri ca celalalt ne aude, incerca un alt discipol.

Maestrul intreba din nou:

– Totusi, nu s-ar putea sa vorbim mai incet, cu voce joasa?

Nici unul dintre raspunsurile primite nu-l multumi pe intelept. Atunci el ii lamuri:

-Stiti de ce tipam unul la altul cand suntem suparati? Adevarul e ca, atunci cand doua persoane se cearta, inimile lor se distanteaza foarte mult. Pentru a acoperi aceasta distanta, ei trebuie sa strige, ca sa se poata auzi unul pe celalalt. Cu cat sunt mai suparati,cu atat mai tare trebuie sa strige, din cauza distantei si mai mari.

Pe de alta parte, ce se petrece atunci cand doua fiinte sunt indragostite? Ele nu tipa deloc. Vorbesc incetisor, suav. De ce? Fiindca inimile lor sunt foarte apropiate. Distanta dintre ele este foarte mica. Uneori, inimile lor sunt atat de aproape, ca nici nu mai vorbesc, doar soptesc, murmura. Iar atunci cand iubirea e si mai intensa, nu mai e nevoie nici macar sa sopteasca, ajunge doar sa se priveasca si inimile lor se inteleg. Asta se petrece atunci cand doua fiinte care se iubesc, au inimile apropiate.

In final, inteleptul concluziona, zicand:

– Cand discutati, nu lasati ca inimile voastre sa se separe una de cealalta, nu rostiti cuvinte care sa va indeparteze si mai mult, caci va veni o zi in care distanta va fi atat de mare, incat inimile voastre nu vor mai gasi drumul de intoarcere.”

Mahatma Ghandi

Calculul pensiei…unde se duc banii?


Am dat peste aceasta insiruire, de calcule ale pensiei, pe mail. Calculul este facut grosso-modo asa ca nu-i sariti lui nenea, de-a scris, in cap. Important este rezultatul final…unde se duc banii tai de pensie? Defapt stim cu siguranta, daca nu stim, banuim, daca nu banuim suntem tampiti…asa va zic! Poftim „calculelele”:

Să facem următorul calcul (de dragul demonstraţiei, vom presupune că trăim într-o lume în care nu există inflaţie şi în care preţurile, salariile şi taxele sunt îngheţate la nivelul de acum).

Gigel e un tânăr care tocmai se angajează. Ca orice tânăr, salariul lui net de încadrare nu e nici prea prea, nici foarte foarte: să presupunem că e de 1100 de lei.

Gigel are 23 de ani. Întrucât e criză şi criza va dura – să presupunem! – multă vreme de acum încolo, hai să zicem că în 2015 leafa lui Gigel va fi tot de 1100 de lei.

Ia să vedem însă câţi bani plăteşte Gigel CAS-ul timp de 5 ani (adică 60 de luni) la o leafă mizeră de 1100 de lei. Păi la valorile actuale va plăti 491 de lei x 60 de luni, 29.460 lei.

Ei, aici e buba. Gigel are numai 28 de ani şi deja a plătit în contul statului toată suma pe care statul i-ar returna-o în cazul în care ar ieşi la pensie la 65 de ani şi ar mai trăi încă 3-4 ani, cât e speranţa de viaţă a bărbaţilor din România.

Cum aşa? Păi să facem un mic calcul. Dacă nu mă înşel pensia medie din România e undeva pe la 750 de lei. Din contribuţiile date statului până la 28 de ani, Gigel ar putea primi (presupunând că timp de 37 de ani banii săi vor sta undeva într-o valiză, nu într-un cont care îi va multiplica măcar prin dobândă) o pensie medie timp de 29.460 lei /750, 39,28 de luni. Adică peste 3 ani. Păi e numai bine, tanda pe manda: iese la pensie la 65 de ani, mai trăieşte 3 ani şi la 68, după cum zic statisticile, moare!

Totuşi, nimeni nu îi explică lui Gigel, şi nici nouă, ce se întâmplă cu CAS-ul pe care Gigel îl plăteşte între 28 şi 65 de ani, adică timp de 37 de ani. Adică 444 de luni. Presupunând că Gigel va rămâne toată viaţa un tâmpit căruia nu i se va mări niciodată salariul, asta ar însemna că timp de 444 de luni va vărsa în buzunarul statului încă 444 x 491 lei,218.004 lei. Destul de mult, dacă e să mă întrebaţi pe mine. Şi dacă Gigel, totuşi, e un ins dezgheţat, leafa i se va mări şi cotizaţia la stat va fi pe măsură. Unde se duc banii ăştia? Ce se întâmplă cu ei? Cum e posibil ca după numai 5 ani de muncă, fără un salariu deosebit, orice tânăr să-şi fi acoperit deja pensia medie pe care ar putea-o primi la bătrâneţe, înainte să moară?

De fapt, ce găuri acoperă munca de o viaţă a lui Gigel? Şi de ce trebuie Gigel să muncească 37 de ani pentru ca banii lui să se ducă în altă parte decât în propria bunăstare de după pensionare? Şi cât credeţi că mai poate rezista un sistem în care 5 ani munceşti pentru tine şi 37 de ani pentru o cauză neştiută de nimeni, în afară de politicieni?

sursa – e-mail

Ce suflet avem noi?!


Ma dusei in week-end la tara, undeva la Varbilau, o zona dementiala, aer curat, prea tare pentru mine, care inghit zeci de noxe zilnic. Frumoasa vreme am prins, nu tot timpul dar a mers si-asa. Insa in afara de statul la aer cateva zile n-am facut nimic. Poate cateva poze ca sa marcam bine fiecare moment trait.

Asa ca, la un moment dat, ne-am urcat in masina si-am dat la pedala spre Poiana Brasov, pe care nici acum n-am ajuns s-o vad. Sper doar sa-mi zica cineva ca nu-i mare branza si ca nu-i cazul sa ma ambalez sa ajung acolo. Dar, cum doar barbata-miu ma sacaie sa renunt, na, ca ma ambitionez sa o fac!

Cum n-am ajuns la Poiana ne-am oprit pe drum sa fac cateva poze drumului, catre autostrada, marginita de o padure de-o parte si alta.Apoi lanului de grau din apropiere…

Citeam postul lui ‘mnealui si m-am gandit mult daca sa scriu despre intamplarea acestei calatorii de week-end, respectiv despre intalnirea cu cei trei prichindei…si iata ca scriu pana la urma, lasand la urma o intrebare care m-a urmarit pana azi si, posibil, sa mai fie si zilele urmatoare pe creierii mei.

Facand pozele locurilor am zarit o carare asfaltata, la marginea drumului, care ducea catre o cruce.

Alaturi, asezati intr-o lada, trei catelusi. Sa fi avut o zi sau doua. Mama puilor se agita derutata pe langa noi. Pana la urma a fugit speriata catre inima padurii. Asa ca n-am avut timp sa-i fac o poza sa va arat cum poate sa arate o catelusa…n-ai fi zis ca este mama puilor, arata de parca ea insasi era un pui. Teribila imagine, va zic! Am pus mana pe pui sa vad daca sunt in viata. Cum i-am atins au inceput sa tremure. Cred ca deranjasem spiritele. M-am verificat de mancare prin masina. Nimic. Desigur pentru mama catea. Pentru aia mici n-aveam ce sa fac. Doar sa le pun un cearsaf sa-i feresc de curentii de aer rece. Am luat fiarele alea de pe margini si am asezat cearsaful pe laturile lazii. Cat faceam eu astea toate ma batea gandul sa-i iau la „conac” dar ce naiba sa le fac? A doua zi plecam. Un spray deparazintant n-aveam caci erau plini de paduchi, dar plini…ca a trebuit sa ma dezbrac la bluza ca sa-i verific de probleme. Va zic: aveam lacrimi in ochi cand am plecat. Sotul ma tragea de maneca sa plec, sa-i las ca n-avem cum sa-i ajutam. Pana la urma aveam nevoie si de mama lor…macar le dadea lapte. Dar cateaua …ia-o de unde nu-i…Unde sa-i punem? La curte aveam ceva de mers…iar acolo cine sa aiba grija de ei? Caci oamenii aia abia isi iau un caine la curte. Trateaza cainii de parca-s ciumati.Iar acasa la conac ma astepta Stefan. Il expuneam la cine stie ce boli din cauza micilor paduchi si cine mai stie ce mai aveau. Eram constienta de treburile astea dar e foarte greu…Cand eram mica orice pui prindeam bolnavior trebuia sa-l iau acasa sa-l fac bine. Aveam mereu acasa un spray. Ai mei parinti se pregatisera serios caci stiau ce „pericol” sunt pentru mine. :))

Pe drum iar am plans si am stat cu gandul la ei. Ce-ati fi facut voi?

Si-asa mi-am amintit cum gasisera niste prieteni, alta data, o catelusa pe un drum de munte, plin de gropi, praf si pietris pe alocuri. Plecau de la curtea conacului si se indreptam spre o destinatie aiurea. Noi aveam sa venim ceva mai tarziu pe acelasi drum. Ne-au sunat sa ne zica de catelusa…si cei doi sau trei pui abia nascuti. Pe marginea drumului. Atunci i-am condamnat ca n-au facut ceva. Caci, cand am ajuns noi pe drumul ala, erau morti iar catelusa ii tragea pe toti dupa ea din mijlocul drumului. Va jur ca n-am vazut asa ceva. A stat in fata masinii noastre (noi ne oprisem sa vedem daca mai sunt in viata si sa ii luam, eu eram decisa) sa nu plecam pana nu-i ajutam puii. Ii lua in bot si ii aseza pe margine si scheuna. I-am dat paine si ceva carne. Nu s-a atins de ea. Ne indemna sa luam puii sa le facem ceva…Va jur ca nu mai traisem asa ceva. Atata tristete. Dar nu stiu daca ea realiza ca sunt morti. Nu stiu, zau!

Am concluzionat pe drum, printre lacrimi, ca avem suflete negre…ca suntem prea rationali si asa ne pierdem orice simt de bun simt. Ca mai bine ramanea copil si zaceam in prostia mea, in necunostiinta de cauza si faceam ce trebuia.

Cu cat crestem devenim, nu mai intelepti, nu mai indulgenti, ci obtuzi.

De la lume adunate…si tot la lume date (partea a patra)


Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Voi da curs unor lepse mai vechi, sarite, uitate sau pe val. Defapt, uitate, nu pot sa zic ci doar lasate la pastrare printre ciorne pentru vremea in care le voi aduna intr-un singur loc ca, mai apoi, sa le las sa zboare spre voi cu maestrie.

Dar inainte lasati muzica sa curga…

32.

M-am autosesizat si am preluat cu tupeu aceasta leapsa in imagini de la Mihaela pentru ca mi-a placut prea tare ca s-o las in deriva.:)

1. Ce mă face să-mi ling degetele?


2. Ce-mi încântă ochii?


3. Ce miros mă încântă?


4. Ce mă emoţionează cel mai tare?


5. Care e cel mai bun lucru de făcut după sex?


6. Ce îmi lipseşte cel mai tare în acest moment?

33.

La Vlad (OMGarby) am gasit aceasta leapsa, unde ma si nominalizase. Am gasit-o caci ping-ul a avut alta treaba la acea vreme.

Cât din viaţa personală expui scriind un blog?

Aproximativ 60%. Sa zic si ce anume? Pai sunt atatea articole ca mi-ar lua o zi sa le adun.

Cu ce îţi dăunează blogul?

Dauneaza atunci cand expun un subiect dirijat spre anumite persoane, cu buna stiinta sau nu.

Cu ce te ajută blogul?

Sa nu o iau razna. Socializarea, cand treci pe modulul stand-by (cand cresti un bebe), se carenteaza. Asa ca e necesar sa mentii un nivel de normalitate aparent. Caci virtualul nu este un punct forte pentru socializare.

Ce reacţii permiţi?

Nu sunt mofturoasa. Nu suport comentariile nepotrivite, aspectate cu injuraturi si…iu nou!

Care ţi-e rutina de blogger?

A fost o vreme cand era varza organizarea blogului. Adica organizarea timpului dedicat blogului. Acum treaba e simpla si nu ma incurca cu viata personala. Desi leitli am facut iar exces de zel si asta pentru ca am avut restante multe si nu-mi place sa le las nerezolvate. Chiar si mai tarziu, daca se intampla, le fac.

La cate doua saptamani pregatesc cateva articole. Astfel ca acum am multe pe sistem de ciorna. Apoi le public in functie de ziua in care suntem. Facusem o structura de rezistenta a blogului, pe care incercam sa o urmez. Nu respect intotdeauna ordinea dar nu-i bai.

Citesc pe la unii, pe la altii. Nu comentez mereu pentru ca ma intrerupe piticul. Dar va citesc. Chiar daca nu ma cedeti la statisticile alea (cum apar la WP-isti) vin pe calea mail-ului. Caciam subscris la multi dintre voi, adica la cei la care am avut aceasta posibilitate.

Am adaugat aceste articole „de la lume adunate…” ca sa usurez putin munca de comenturi. Caci pare mai usor si-o sa va zic de ce: m-am lovit adesea de acele coduri antispam, care-mi dau de furca in conditiile in care am un transfer prost de date pe net. Dar nu inseamna ca voi ceda unor coduri. Ar fi jenant. Nu renunt asa ca ail bi bec!

Cand gasesc timp mai rasfoiesc si alte situri de interes personal sau general. Daca mi se par ouchei le public pe blog. In general incerc sa public ce imi trezeste interesul sau ce vreau sa pastrez.

Si ca cam atat! 😉

34.

Pe Facebook, la acele notite de blog, Natalie s-a gandit sa compuna o leapsa („leapsa de-a perfectiunea”) care suna cam asa:

Exista un asa numit „quizz” pe Facebook -> „How Fucked Up is Your Life?” Nu vi-l recomand. Intrebarile sunt stupide iar raspunsul adevarat ar trebui sa il cunoastem noi mai bine.
Dimineata cand m-am.. culcat, am deschis geamul sa aerisesc. Fumasem toata noaptea. Am iesit pe balcon si-am vazut un fluture. Era in imaginatia mea, logic, cine draq’ a pomenit fluturi la -3C? Era defapt desenul fluturelui atasat langa rezultatul quizz-ului cu pricina. Ma urmarea.
Imi iesise „Your Life Is Perfect”. Era 5 dimineata, frig.. ma simteam obosita si zambeam.. intrebandu-ma ‘ce e perfectiunea’? M-am aplecat peste balcon, din stanga tasnea un tramvai gol. Apoi am ridicat ochii si-am vazut cerul. In clipa aia am vrut sa deschid din nou computerul si sa va provoc la un joc. O fac acum. Nici eu nu l-am mai jucat niciodata asa ca nu stiu cum o sa arate. Traim sub 10 porunci. Nu stiu in ce masura le respectam, nu ma intereseaza asta acum. Ma intereseaza cifra 10. Ascult pentru a zecea oara consecutiv „Glassworks” …poftim, daca vreti:

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

…si ma gandesc ca in viata fiecaruia dintre noi perfectul si imperfectul se intrepatrund in ceea ce noi numim existenta dar cand vine vorba sa-i dam perfectului o definitie, ne uitam in gol si ridicam din umeri.
Sunt absolut convinsa ca in viata fiecaruia dintre noi exista cel putin 10 motive care o fac perfecta. La fel cum fara indoiala sunt cel putin 10 care ne-o dau peste cap. La sfarsitul unei zile, noi insine suntem defapt rezultatul acestor motive care se aduna in noi si in jurul nostru. V-ati gandit vreodata sa le spuneti pe nume? Hai s-o facem acum. Mie imi displac teribil definitiile din dictionar si generalizarile. Hai sa invatam unul de la celalalt cum percepem perfectiunea. Hai sa vedem ce ne da peste cap. E nevoie de sinceritate. Atat. Va bagati?

Anul 2010 – Viata mea si cele 10 motive care ii justifica ‘perfectiunea’.

1. Cerul de azi dimineata. N-avea soare, avea Dumnezeu. Era ora 5 si cateva culori incercau sa-l sparga din dreapta.
2. Ora 4. Un telefon. Tata. Ora 5. Alt telefon. Mama. Unul m-a facut ‘tampita’… celalalt ‘handicapata’. Nimic mai frumos, jur. Am parintii in viata deci sunt copil.
3. Am pronuntat cuvantul ‘copil’, mi-a venit in minte cel de al treilea motiv. Am sute.. mii de scrisori de la copii de diferite varste care mi-au scris in decursul anilor si mi-au spus ‘te iubesc’… am desenele lor, am povestile lor..
4. Mi-a iesit un cerc perfect din fumul de tigara.
5. Nu mimez placerea cand fac dragoste.
6. Praful din casa se aseaza pe premii pentru cea mai buna actrita si pe carti.
7. Cei mai frumosi oameni pe care i-am intalnit in viata mea imi sunt azi – in majoritate – prieteni.
8. Cand nu mai am cuvinte, am muzica.
9. Lacrimile mi se usuca, oricate ar curge.
10. Am langa mine acum un hipopotam de ciocolata, un barbat pe jumatate adormit care zambeste la mine, o cafea, un scenariu neterminat, trei piese de teatru dintre care una e scrisa de mine, un ruj Dior, lalele pe care le-am primit dupa spectacolul de duminica si o agenda de telefon cu cel putin 300 de oameni dispusi sa ma asculte cu atentie daca as vrea sa le comunic ceva.

Acelasi an, 2010 si cele 10 motive care imi fac viata un cacat:

1. Cerul de azi dimineata. Gandul ca prea multi oameni traiesc ca si cum totul ar fi numai pamant.
2. Amaraciunea cu care ma impac stiind ca intr-o buna zi nu voi mai fi copil.
3. Din nou cuvantul ‘copil’. Ma roade nepasarea mea si a celor din jur cand vine vorba de copii. Dincolo de cazurile fericite care mentin un echilibru, sunt mult prea multi copii care sufera si eu fac prea putin pentru ei. Si unde mai pui ca ma umplu de draci cand vad cati idioti se imperecheaza si toarna prunci fara sa-si dea seama la ce obligatii imense se inhama. Animalele care se cred capabile sa faca oameni imi fac mie viata de cosmar. (sunt fiica de pediatru, poate de-aia sunt asa pornita pe unii)
4. Cercul perfect de tigara si placerea cu care il savurez ……. dovada clara ca sunt o imbecila.
5. Placerea pe care n-o mimez cand fac dragoste va fi intr-o buna zi cel mult o amintire. Procesul de imbatranire e inevitabil iar intrebarile mele legate de iubire imi consuma mai mult timp si energie decat ar trebui. Un foc ciudat care arde, arde, arde… nimiceste?
6. Premiile pline de praf pentru „cea mai buna actrita”, odata luate, nu inseamna absolut nimic!!! Adevaratul premiu este munca fara oprire. Cine sta, cu sau fara premii sa nu se mire daca nimic nu se intampla. Statul e un mare cacat.
7. Oamenii mai putin frumosi din viata mea se impart in trei categorii. Politicieni, invidiosi si isterici. I-as bate pe rand, in ordine alfabetica. Din cauza lor sufera prea multa lume.
8. Cand nu mai am cuvinte si am doar muzica as face bine sa caut cuvintele care trebuie pentru ca ele imi pot asigura mie painea si altora buna dispozitie.
9. Mersul prin spitale si prin cimitire ma deprima dar fara, nu se poate.
10. Sunt datoare mie insami si altora cu mai mult, ma consuma teribil gandul ca amanarea e o forma de refuz si nu reusesc sa las in urma mea mare lucru. Inca.

E randul tau. Joci?
Daca-ti place, da-l mai departe.
Daca nu-ti place, da-l si mai departe.

Si cum m-a nominalizat si ideea este buna, adica perfecta, m-am decis, dupa ce-am imbatranit vreo cativa ani si eu si ea, sa o onorez. :))

10 motive care ii justifica ‘perfectiunea’ vietii mele…

1. Cand am inteles ca exista un motiv pentru care am fost ferita de atatea necazuri;

2. Cand ma trezesc in fiecare dimineata si vad aceleasi lucruri, aceiasi oameni dragi langa mine;

3. Cand imi amintesc ca fiecare dorinta mi-a fost indeplinita, in special cea despre familie;

4. Cand realizez ca nu sunt ca ceilalti;

5. Cand rad;

6. Cand plang;

7. Cand tip;

8. Cand tac;

9. Cand te privesc;

10. Cand simt…

10 motive care imi fac viata un cacat

1. Moartea lor ma face sa ma simt neputincioasa… si punct.

Stiati ca Luau party…


este o petrecere care se da, de regula, in cinstea primului nascut? Hai sa vedem care este istoria ei…

Cu festivaluri dedicate mancarurilor si vinurilor pe toata durata anului, luau este un festin ce trebuie sa se regaseasca in meniul fiecarui vizitator.

Se organizeaza cu aproape orice ocazie: nunta, absolvire, candidaturi politice, strangeri de fonduri, hula uniki (examen de licenta) sau, cea mai populara dintre toate, sarbatoarea implinirii primului an de viata a copilului.

Primul luau, despre care avem cunostiinta, a avut loc in cinstea unui copil si a fost oferit de capetenia Hawaii LOa, care a venit din Tahiti in Hawaii si a dat acest ospat pentru a sarbatori nasterea fiicei sale, Mahealani.

Meniul traditional luau are la baza preparate din porc kalua, cartofi dulci si lau lau gatite in imu (cuptor sapat in pamant). Lau lau sunt facute din frunze de ti umplute cu taro, carne de porc, pui sau peste. Un alt fel de macare este lomilomi (somon garnisit cu ceapa si sos de tomate), ophihi crud (specie de molusca) si crab, haupia (budinca de cocos) si poi (crema din planta taro).

Astazi meniul include orice, de la friptura de pui pana la salata asortata.

Sursa: National Geographic Traveler, Hawaii, de la Biblioteca Adevarul.

Sculptura – vechea indeletnicire artistica cu lemnul


Va invit sa urmariti un set de poze superbe cu lucrarile artistului Bruno Torfs. Sculpturile sunt distribuite in diferite locuri ale unei paduri australiene, incorporate decorului, dand chiar impresia ca fac parte de-o vesnicie din acest peisaj si, parca asteptand sa fie dezlegate de o vraja. Intr-un sat mic victorian din Marysville va asteapta sa veniti sa le vedeti.

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile. Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

De la lume adunate…si tot la lume date (partea a treia)


(31) N-am facut decat o pauza caci mai am ceva drum de strabatut. Cum as putea sa ma opresc cand exista atata frumusete in toate lucrurile si-n oameni? Cum as putea? Sunt fermecata de muzica pe care am sadit-o adanc in inimile noastre, de fotografie, care te incarca de energie intr-un fel miraculos, de jocurile nevinovate, de linia de normalitate, pe care incercam sa o atingem cand totul tinde sa se prabuseasca, de abordarea selectiva a lucrurilor importante si prioretizarea lor, de transformarea acestor lucruri si fapte in informatii oferite celorlalti spre cunoastere, de locurile pe care le intiparesti adanc in suflet, de inimile calde, care stiu sa iubeasca copii, cainii si pisicutele si orice alta fiinta neajutorata, si nu doar, sa le ofere adapost atunci cand par a fi ale nimanui.

Vreau sa scriu necontenit despre realitatea ca un vis, pe care o traim zi de zi, despre decizia de a ne intoarce in acelasi loc, despre momentele unice, care nu se mai intorc, dar care se transforma continuu, despre experiente, pe care iti doresti din suflet sa le repeti…

Deci ajustati-va monitoarele caci voi veni sa va scriu despre toate acestea dar si despre beneficiile apei pentru minte si corpului nostru, despre toate uleiurile si cremele, care dau corpului viata, caci nu trebuie sa avem doar o minte sanatoasa dar si un corp care sa urle cat poate cat de bine se simte…

Asa ca va multumesc ca existati si…stati aproape!

Lentile de contact colorate! Get Wild!


Utilizarea lentilelor de contact colorate este o alegere foarte buna si totodata un trend cu adevarat hot. Pot fi aplicate rapid, sunt mereu in voga si te ajuta sa te reinventezi de pe o zi pe alta!

Daca ti-e frica de schimbarile radicale de look, cea mai buna alegere pe care o poti face este sa alegi lentilele de contact colorate. Acestea iti permit sa-ti schimbi aspectul fizic doar pentru o zi sau  chiar mai putin, in functie de starea de spirit pe care o ai sau de tinuta vestimentara.

Pentru ce culori sa optezi?
Daca in 2010 te hotarasti sa iti schimbi aspectul fizic cu ajutorul lentilelor de contact colorate, opteaza pentru verde – este intotdeauna sexy si misterios, albastru deschis – pentru un look natural si seducator sau negru – pentru o privire intensa si misterioasa.

Pe magazinul online http://www.getwild.ro gasiti lentile de contact colorate: verzi, negre, picasso, aquamarin, ochi de pisica, colorate UV si multe alte modele.

Lentilele de contact colorate intensifica vederea fara dioptrii. Lentilele de contact sunt realizate dintr-o textura moale si sunt produse în conformitate cu Standardele Internationale ISO de control al calitatii avand o certificare CE în materie de siguranta.

Din ce in ce mai multe personaje din filme, artisti si vedete poarta lentile de contact colorate.

Cu totii am vazut preacunoscutul film „Twilight” si am remarcat  privirea senzuala a lui Edward. De altfel lentilele de contact colorate wolf eye au dat un aer misterios vampirilor.

Lentilele de contact colorate pot da un aspect haios si plin de viata. Acest fapt este demonstrat in filmul „Alice in Wonderland”.

Ii vedem in filme, reviste, poze si parca nu ar fi reali, tot mai multi artisti apeleaza la lentile de contact colorate.

Asa ca get wild cu aceste lentile colorate pe situl oficial http://www.getwild.ro.