Cafeaua de dimineata…


Sinsdesign m-a provocat la o discutie despre obiceiurile legate de cafea si despre trucurile de a o inzestra maestru.

Cel mai inspirat moment, pentru a da ghes mainilor mele sa scrie despre aceasta tema, este dimineata. Dupa canuta magica, impregnata cu aroma cafelei si dupa tigara binevenita, amestecata cu restul de miresme imbatatoare, m-am inghesuit in fotoliu si am pornit la drum.

Obisnuiam sa fac cafeaua la ibric. Era mai tare la gust iar bucataria avea un parfum exotic, in fiecare dimineata, cand ma indemnam sa plec la servici. Intarziam cateva minute la program pentru ca nu ma puteam dezlipi de nebunia magica de aroma Jacobs. Stateam pe scaunelul ingust, imi simteam corpul asaltat de mici dureri de la sezut dar nimic nu ma oprea sa imi savurez placerea din zorii zilei. O preparam cat se poate de simplu: turnam apa in ibric, o improspatam cu zahar si, dupa ce dadea in clocot, o luam de pe foc, turnam cele cateva lingurite de cafea si o asezam la loc pe ochiul de aragaz. Cand se umfla, pana la a da afara din ibric, era gata. O lasam cateva minute sa se decanteze si turnam in canuta speciala, cea pe care o folosesc si azi. Nu mi-a placut sa o amestec cu lingurita. Simteam cum ma energizeaza aproape instantaneu.

Era o placere sa torni usor in cana si sa te delectezi cu mireasma de cafea proaspata. Fiecare simt avea rolul lui in a-mi starui amintirea diminetii toata ziua la munca. Nu era nimic mai imbietor decat sa ma gandesc la imaginea in patru dimensiuni a simturilor: amintirea jetului zgomotos de cafea turnata incet si sigur si izbirea acestuia de peretii circulari ai canii, amintirea aromei ametitoare a cafelei, amintirea vizuala a culorii maronii, cum ne place sa-i zicem: cafenii si, nu in ultimul rand, gustul acela amar si dulce, care ne trezea la realitate, zabovind inca putin asupra lor…

Azi cafeaua o prepara in liniste expresorul de pe masa. Aceleasi cantitati ca la ibric. Cafeaua este impletita delicat cu laptele de la „La Dorna”.

Cu timpul a devenit mai importanta cafeaua pentru mine. Insa incerc sa o indoiesc cu lapte pentru a-i slabi din tarie. Pentru ca nu pot renunta la cafea am incercat sa-i fac un loc in tabieturile mele cumva fara a-mi afecta sanatatea. O doza puternica de arome si gust mai incerc din cand in cand cu prietenii, cand ne intalnim. In rest cafeaua mea este mult modificata, nu mai este aceeasi ca inainte.

Cateva trucuri am invatat de-a lungul casniciei mele alaturi de cafea:

– putina sare pentru un gust rafinat, pentru gustul adevarat al cafelei; arbustul de cafea creste intr-un pamant prin de saruri minerale, astfel ca bobul de cafea are in componenta sa din toate acestea insa procesele de prelucrare, pana la produsul final, il schimba mult ; de aceea este recomandat, pentru a atinge nivelul natural de aroma si gust, sa se adauge putina sare.

– cafeaua nu trebuie reincalzita;

– pentru a fi ceva mai tare si mai parfumata se recomanda si adaugarea unui strop de coniac sau whisky, irlandez de preferat (Irish coffee, de altfel preferata mea la ocazii);

– se foloseste apa curata, nu de la robinet, de preferat cea plata (eu folosesc Bucovina);

Si cam atat cu trucurile…

Va invit sa savurati, impreuna cu mine, o cafeluta cu spuma de lapte…si sa continuati discutia despre cafeaua de dimineata.

Papadie, extaz si paloare (romanul din firimituri)


In incandescenta diminetii de primavara un fluturas s-a napustit navalnic in pletele ei aurii. Gandurile ei l-au atras catre ea. Nu mai avea scapare. Aripile si le-a intins si-ntr-o clipa s-a stins in aura sufletului ei de zeita. Culorile, amestecate de roua, s-au imprastiat pe pielea ei asemeni matasii. Si-a rasarit, fara sa mai astepte sa clipeasca raza de soare, din palmele ei rozalii, puf de papadie. S-a scuturat usor de fulgii cristalini si jucausi si si-a rasucit bratul in alintul sarutului diafan al zorilor.

Apoi s-a smucit din inclestarea cearsafului alb si s-a ridicat cautand sa adulmece mireasma ce o lasa in urma. Culorile isi faceau cale sa ajunga in parul ei carliontat. Mainile si picioarele se preschimbasera in vis de vata candida. Ochii ei prindeau panza pe deasupra iar gura se umpluse cu matase. Mireasma din odaie parea trasa afara de o forta nevazuta si disipata in vazduh.

Clipele treceau si puiul de fluture astepta sa apara o raza de soare sa-i incalzeasca trupul firav.

Un accident chiar acum o ora la geamul meu…e o arta fatala condusul asta


Acum jumatate de ora salvarea rasuna infiorator in intersectie. N-am catadicsit sa ma ridic din canapea mai ales ca urmaream un film documentar si nu e prima data cand ma irita cu sirenele lor vesnic aceleasi …zgomotoase.

Dupa o vreme curiozitatea m-a manat spre geam. Se pare ca fusese un accident destul de grav. N-am vazut ce s-a intamplat dar deduc ca individul cu masina din mijlocul intersectiei, la care casca lumea gura, a trecut ca un bou pe langa refugiul de tramvai si-a luat cu el pe cineva. Dupa sangele marcat pe jos si modul in care a fost saltat pana pe parbriz si aruncat pe caldaram de dementul asta, sansele victimei sunt minime.

Va spun sincer ca m-am repezit la telefon sa-mi sun tatal. Mi-era teama ca este …dar era acasa…facea o paine pentru noi.

La dentist…


Vremurile s-au schimbat, oameni buni. Sau miopia mea s-a agravat?

Saptamana trecuta, pe joi, ma sechestrasera la domiciliu durerile unei masele, care oricum ar fi trebuit sa aibe soarta dezertorului de multa vreme. Si, cum am crezut ca aia o sa astepte acolo pana m-oi decide eu sa ii dau drumu’ pe acoperis, iaca s-a decis ea sa ma alerteze ca imi arunca in aer gingia daca nu ma grabesc sa-i rup zabrelele. Se umflase de suparare si-mi dadea de pricinuit astfel ca programarea la stomatolog era urgenta nationala.

Asadar am sunat la un stomatolog de prin zona caci, ala de-l frecventez, gandeam eu, e prea departe ca sa-i fac o vizita pe scaunul terorii. Sun si fac programare. Explic grabit si precipitat ca am o extractie de masea si nu poate sa mai astepte. Durerile sunt teribile si ma zvarcolesec ca pestele pe uscat. La care domnisoara, de la capatul firului, imi reteaza exaltarea si sec ma anunta ca abia luni se poate sa ma primeasca un doctor.

Acest cabinet n-a fost intotdeauna coarda intai la vioara dar, pentru ceva de cateva minute de activitate bucala, parea la indemana. Am fost acolo cand eram insarcinata caci mi-era greu sa fac deplasari lungi. Si am regretat caci am scos din buzunar cat nu facea. Si atunci, ca si acum, m-a mirat un fapt: cum de sunt aglomerati cand preturile sar limita fictiunii iar acel lobby de asteptare este mai mereu gol? La doctora mea era plina sala de asteptare si avea timp de toata lumea. Faceai programare si te strecura oricum daca era ceva urgent.

Deci romanul are bani sa parcurga aceasta cavalcada a nesimtirii? Serviciile lasa de dorit de asemenea. Iar aici vreau sa aspectez un alt fapt: sa fie varsta frageda a prestatorului, respectiv a stomatologului de serviciu, motivul pentru care serviciile devin the reason to be upset? N-am avut intotdeauna prejudecati referitor la varsta. Insa, in acest caz, as putea sa zic ca are mare insemnatate.

Ca o paranteza, la Medlife exista un cabinet spatios special rezervat recoltarii de sange. Pe cand imi faceam, cu regularitate analizele pentru sarcina, am avut, la unul din multele vizite, surpriza, cumva amuzanta, de a intalni un domn, un englez neaos, care venise sa i se extraga riguros sangele in eprubeta pentru cateva analize. Omul vorbea pe limba lui materna si, cum asistentele nu prea intelegeau ce zice nenea, m-am oferit sa ajut la traducere. S-a asezat omu’ docil pe scaun si a asteptat sa-i vina asistenta. Si apare una micuta, firava si …underaged. Nu era minora, desigur, dar fata ei de copil angelic si trupul ei de silfida necoapta ii tradau o varsta mult prea mica pentru a fi luata in calcul la angajare. Doamne, cat am ras de englez cand incerca sa explice ca nu-i in regula ce se intampla, ca, oare serviciile romanesti sunt atat de sarace in personal ca au au ajuns sa angajeze minori ca sa faca treaba de om mare? Pustoaica, care vedeam eu, pricepea ce zice individul, s-a inrosit la fata brusc si si-a luat ustensilele hotarata s…i da-i lupta cu omu’, care nu se lasa convins sa isi lase venele in grija minorei. Pana la urma s-au linistit lucrurile caci prea multe alternative nu avea englezul. Operatiunea, spre fericirea tuturor, a decurs bine. Fata stia ce face.

Si, ca sa revin la ce ziceam, nu am avut prejudecati cam de pe atunci, de cand am avut placerea sa o cunosc pe „minora” de la Medlife. Dar ieri am revenit la vechea mea preconceptie. Varsta este un criteriu pentru a decide daca serviciile sunt de calitate?

La stomatologie fetitele astea pareau sa stie pe ce lume traiesc. Dar…nimic nu e ce pare a fi… first, m-au reprogramat la ora 1 jumate fara sa anunte, de la ora 1. Apoi individa, de ma studia in gura, imi punea intrebari, la care nu ai posibilitatea sa raspunzi cu „da” sau „nu”. Intrebarea venea si ea astepta cu pumnul infipt in gura mea, sa si raspund. Dadeam din mana si ea, nedumerita, intreaba in continuare: „Ce-ati spus? Ca nu inteleg!”. La cabinet fusesem odata ca niciodata, acu doia ani, cum ziceam si mai sus, la alta pustoaica. De atunci ma aveau in evidentele lor. Dar, cand am sosit, ma cautau de zor prin fise. Si desteapta care urma sa imi bage pumnul in gura, ma intreaba: „Mai stiti cum arata doctora la care ati fost aici?”. Eu derutata zic: „O chema…”. „Aha!” raspunde…

La ce as putea sa ma astept daca ma ia la control maine? Caci, intre timp tre sa iau antibiotic ca e grav, domne, e grav,  e infectie pe dedesubt si tre sa vedem la radiografia dentara ce si cum. De acord. Radiografie si antibiotice, caci, sincer, ma cam ingrijorasem cand am vazut ca umflatura se cam desumfla si …revine la normal gingia, de regula stiu ca nu-i semn bun. Infectia se imprastie pe undeva ca nu dispare asa in neant.

In fine ideea e ca maine e ziua cea mare si ma gandesc la cum va proceda: cica ma opereaza…waw. Nu e mai simplu sa o scoata? Doar atat. Nu e prima care mi-este eliminata din schema. A fost simplu si painless (ca aveam anestezic) iar doctorul, ca sa accentuez importanta varstei, era veteran stomatolog.

Cu putina iubire…


O poveste despre un catelus, care a fost salvat de eutanasiere cu putina dragoste…Filmul este greu de urmarit. Pentru cei cu inima slaba nu este recomandat.

Ce m-a surprins mai tare este cum de s-a ajuns ca un catelus sa fie atat de speriat incat solutia finala de eutanasiere sa devina ultima optiune. Este o regula sa ucizi un caine pentru ca este fricos? Cum se poate asa ceva?

Incaltaminte care te aseaza la aceeasi inaltime…


Cum ti-ai dori sa fie lumea in care traiesti? Daca esti mic vrei sa fii mare. Daca esti mare vrei sa fii mic. Si daca toti am avea aceeasi inaltime? Cum v-ati simti?

S-ar distruge putinul simt artistic, care ne indeamna sa traim altfel. Lumea o privim diferit, tu si eu, si asta ne da un avantaj sa ne apropiem unii de altii. Avem fiecare ce impartasi despre panorama din dreptul ochilor nostri. Eu te privesc de aici, de jos iar tu imi zambesti si ma corupi a cunoaste viziunea ta. Tu stii ca eu ma strecor mai usor pe dedesubt si-mi place sa ma eschivez in a fi in centrul atentiei, la discretia pericolelor de deasupra. Dar nici eu nu sunt protejata mai mereu. Ma poti strivi oricand fara sa-ti dai seama…

Vreti sa fim toti la fel?

Premiu de excelenta…


Am primit un premiul Sunshine Award de la Bunica, care, la randul ei, a fost nominalizata de Margot pentru acesta. Dupa instructiunile, gasite la Margot, am inteles ca trebuie sa aleg 5 persoane carora sa le predau, mai departe, premiul de excelenta. Cum nu ma pot opri la 5 m-am gandit sa aleg 20, respectiv 10 domni si 10 doamne/domnisoare.

Iata unde se duce permiul:

‘mnealui

Cosmin

Bogdan

Infodelta

Ciprian

Paul

Filip

Dan

StefanT

Vlad

***

Cojocarii

Dana

Cristina

Tanaramamica

Claudia

Doncaserj

Mihaela

Simona

Sinsdesign

Cosmetoterapie

Numai bine!

Bancuri de luni


care erau de joi (de la Rodica C.)

O femeie se trezeste la miezul noptii plina de sudori..
Dimineata sudorii au plecat la munca.

###

– Serviti mormoloci in acest restaurant?
– Servim pe oricine! Luati loc!

###

Ospatar, aveti picioare de broasca?
Nu, asa merg eu, mai saltat!

###

O femeie si un barbat stau pe marginea prapastiei.

Femeii ii e cald. Barbatul îi face vânt.

###

Romanii la olimpiada.
In prima zi au luat o medalie.
A doua zi au mai luat una.
A treia zi i-au prins.

###

Doamna, stiti ca sotul dvs. va inseala?
– Bineinteles, stiu cu cine, stiu unde si cand, dar nu mi-am dat seama CU CE…

###

Sotul se intoarce tarziu acasa si incearca sa se bage in pat fara sa-si trezeasca nevasta. Sotia il intreaba:
– Ai venit, hai? Cat e ora?
– 10.
– Cum „zece”, daca eu am auzit pendula batand unu?
– Pai si, ce? Vrei sa bata si zero ?!

###

Un sofer este oprit de un politist. Coboara asta din masina ofticat si-l intreaba pe politist:
– Mergeam prea repede?
– Nu, zburati prea jos!

###

Sotul: Nu mai fi suparata! Îti promit ca te fac cea mai fericita femeie din lume.
Sotia: Cînd pleci?

###

Un tanar invita o tanara la dans.
– Domnisoara, se poate?…
– Desigur, dar mai intai sa dansam.

###

Se intalnesc un domn si o doamna la nudisti…
Domnul: – Ma bucur ca v-am intalnit!
Doamna: – Observ!….

###

Un bancher discuta cu prietenul sau:
– Iti inchipui, m-am indragostit! Ea are 20 de ani, eu 65!
Ce crezi, sansele mele vor creste daca ii voi spune ca am 50?
– Sansele tale vor creste daca ii vei spune ca ai 80!

###

Suna telefonul. Ridica receptorul tatal a trei fete:
– Tu esti, broscuto? se aude o voce de barbat.
– Nu. Eu sunt proprietarul lacului! – raspunde tatal.

###

– Spune, Ione, gasituti-ai vreodata barbati straini in sifonier?
– Nu! Toti erau romani….

###

Seful catre secretara:
– Cine ti-a spus ca doar pentru ca te-am sarutat de cateva ori ai dreptul sa lenevesti toata ziua?
– Avocatul meu.

###

Un tanar absolvent al sectiei de Management era foarte incantat de postul pe care se angajase intr-o importanta companie multinationala. In prima zi suna la Bufet, tipand in receptor:
– Adu-mi o cafea! Si viteeeeeza!!!
La celalt capat al firului raspunde o voce grava:
– Cred ca ai format un numar gresit; stii cu cine vorbesti, dobitocule?
– Nu, raspunde tanarul angajat.
– Eu sunt Directorul General, imbecilule!!!
– Dar tu stii cu cine vorbesti, dobitocule? tipa tanarul mai tare ca prima data.
– Nu, raspunde Directorul surprins.
– Perfect!… si inchide

Principiile unui om de afaceri (Donald J. Trump in cartea sa, „Gandeste ca un campion”)


Astfel se prezinta cartea lui Donald Trump. In primul articol am descris rolul cartii lui Trump iar in al doilea articol am enumerat cateva principii, inghesuite langa cateva paragrafe si citate din carte, in functie de care viata noastra ar trebui sa se schimbe.

Sper ca am reusit sa va atrag atentia asupra acestei carti si ca va va ajuta sa intelegeti filozofia mecanismului de luptator pentru un statut sau, mai simplu, pentru dreptul vostru.

Calatoria in lumea lui Trump, pe scurt si concis, ar arata asa:

  • Pregateste-te sa dai lumii ce ai TU mai bun de oferit, pregatind terenul minutios si puternic documentat si tine seama de “publicul tinta”;
  • Fii inovativ, in orice domeniu ai ales sa il urnesti sau sa il dezvolti, prin combinarea mai multor elemente existente si transformarea acestora intr-un tot mult mai atragator si efficient din toate punctele de vedere;
  • Fii un jucator in echipa;
  • Arata recunostiinta tuturor care ti-au oferit ceva intr-o masura  mai mica sau mai mare;
  • Pregateste-te sa inveti in fiecare zi ceva nou; fii deschis la studiu;
  • Invata sa gandesti pe cont propriu, si nu reflecta prea mult fara sa si aplici noile tale idei;
  • Invata sa-ti doresti totul, nu te multumi cu putin din fiecare, orice ai face si orunde ai fi;
  • Munceste mai mult decat stii ca poti; da tot ce ai mai bun Eu-lui tau;
  • Fii intelept; educa-te in acest sens (citeste mult si pune in aplicare ce ai invatat);
  • Citeste si studiaza trecutul tau pentru a intelege mai bine prezentul si viitorul; vei intelege ca invatand mai mult vei reusi sa iti pui alte si alte intrebari, vei reusi sa studiezi aspecte pe care nu le cunosteai;
  • Ca sa devii campion fa un efort sa te autodepasesti;
  • Ca sa fie munca mai placuta alege un domeniu in care excelezi plecand de la premisa ca iti este pe propriul gust ceea ce faci; considera munca prestata o forma de arta;
  • Creeaza o legatura intre cunostiinte si gandire;
  • Nu arata ca iti este frica de ceva; educa-te sa te desprinzi usor de aceasta stare pentru a putea fi eficient;
  • Fii imaginativ pornind de la o baza de informatii stranse de-a lungul vietii;
  • Talentul nu este un factor pentru succesul cuiva; este nevoie de munca sustinuta si munca inteligenta;
  • Fii mereu concis, rapid si direct;
  • Atitudinea fata de munca trebuie sa fie potrivita, in sensul ca problemele vin odata cu responsabilitatile, ceea ce inseamna ca trebuie sa fii pregatit pentru orice;
  • Pune accentul pe solutiile de rezolvare a problemei nu pe vinovat sau problema in sine;
  • Pastreaza-ti interesul pentru ceea ce faci prin effort continuu;
  • Invata din greutati si din greseli;
  • Invata sa povestesti oamenilor despre succesul tau; tu esti singurul care poti sa spui lucruri frumoase despre tine;
  • Foloseste-ti viziunile, previziunile in domeniul tau de lucru; nu subestima puterea acesteia;
  • Dezvolta-ti cultura financiara, indifferent in ce domeniu activezi;
  • Nu te da batut niciodata cand iti planifici drumul spre success si intampini dificultati;
  • Fiecare success este un inceput pentru cel care vine;
  • Chiar daca simti, ca s-a prabusit totul in jurul tau, mergi mai departe;
  • Gaseste timp sa te provoci, sa vezi care-ti sunt capacitatile;
  • Concentreaza-te pe oportunitati nu pe probleme;
  • Pastreaza in minte imaginea de ansamblu;
  • Orice ocazie trebuie luata in seama pentru ca poti avea surprise placate, mai mult chiar, daca stii ca viata ta este la rascruce;
  • Angajeaza cei mai buni oameni cu putinta;
  • Ca sa stii cand cineva este potrivit tine seama de faptul ca vorbele merg in tandem cu faptele;
  • Fii putin paranoic cand este vorba de oamenii cu care te inconjoripentru a preveni dezastre;
  • Trebuie sa inveti sa stii cum sa confrunti inevitabilul;
  • Urmeaza-ti visul;
  • Formeaza-ti un tempo cand muncesti;
  • Evita sa gandesti ca ai facut tot posibilul;
  • Cand muncesti ia treaba in serios, pe tine, mai putin;
  • Sa nu-ti fie teama sa-ti asumi riscuri;
  • In afaceri nimic nu este personal, tine de profit si pierdere;
  • Spune-ti ca esti un geniu, aceasta afirmatie va deschide multe din talentele ascunse ale tale;
  • Mergi impotriva curentului, adica fii creativ, original;
  • Gandeste pozitiv si persevereaza;
  • Gaseste-ti metoda proprie de a da rezultate;
  • Descopera si traieste-ti menirea;
  • Defineste-ti standardul pornind de la intrebarile:
  1. Care este capitalul tau creativ?
  2. Ce ai de oferit?
  3. Ce ai asimilat din experienta si educatia ta ca sa devii o valoare?
  4. Esti constient de propria valoare?
  5. Vei fi pregatit sa faci o schimbare cand va veni timpul sa faci un pas inainte?
  • Bazeaza-te pe instinct;
  • Cunoaste-ti publicul in domeniul de contact sau in afara acestuia;
  • Norocul ti-l faci singur;
  • Norocul inseamna sarguinciozitate, munca si gandire;
  • Cladeste-ti reputatia pe inteligenta, responsabilitate si rezultate;
  • Ca sa fii bogat ai nevoie de pasiune si eficacitate;
  • Lucreaza cu oamenii care iti plac;
  • Fii sincer;
  • Iubeste ceea ce faci;
  • Fii atent la ce se intampla in jur;
  • Fii constient ca te poti inalta dar si prabusi;
  • Pastreaza-ti integritatea nestirbita;

Donald J. Trump – Gandeste ca un campion (2)


Al doilea capitol…

Autorul face o mica paranteza legata de Stephen King si proza scrisa, in speta a povestirilor, care au atins un prag al atentiei catre editorialisti si profesori, excluzand din aria de interes cititorii. Trump doreste sa atraga atentia asupra unui aspect essential: orice lucrare, pe care o concepi, in cadrul procesului de elaborare trebuie sa tii cont, in primul rand, de “publicul tinta” pentru a-ti atinge scopul propus, adica acela de a-l atrage pe cel care trebuie sa se bucure de proiectele si realizarile tale.

Un alt element essential al capitolului este infaptuirea a ceea ce ti-ai propus fara a tine seama de “critici”, alegand sa parcurgi propriul drum, sa ai incredere in propriul instinct si sa-i dai curs indiferent de ce spun altii. Aici ar fi de comentat ca orice proiect ai de dus la capat poate sa fie plin de erori, poate sa fie nerealist. Acesta este un aspect pe care chiar si Trump il puncteaza. In primul rand este nevoie de munca de cercetare in domeniul pe care l-ai ales sa-l practici, trebuie sa stabilesti limitele dintre realitate si fictiune. Si abia dupa aceea poti sa mergi pe propriul standard creat fara sa tii seama de ceilalti. Deci trebuie sa existe mai multe puncte de contact cu “posibilul” nu cu imposibilul.

“Sa fii sincer cu tine insuti si cu munca ta este un bun personal. Aminteste-ti ca bunurile merita protejate. Nimeni nu-ti va spune vreodata ca va fi usor sa-ti aperi propriile convingeri, desi cred ca aceste lucru este necesar. […] Pastreaza-te drept si pur. Vei fi mai bogat, in multe feluri, pe termen lung.”

Citat capitol:

Oricare ar fi jocurile in care intram, suntem datori sa nu ne jucam cu noi insine.

Ralph Waldo Emerson

Al treilea capitol…

Inovatia, in conceptia lui Trump, si banuiesc ca a multora, in esenta, se refara la combinarea mai multor elemente existente si tranformarea acestora in ceva mai bun. Face, in acest context, trimitere la conceptual de “fazare”, inventat de Steve Reich, un compositor renumit. Dar si la numarul Φ.

Adesea confundam inovatia cu idéea de a concepe ceva fara egal si original din toate punctele de vedere. Acum am o privire mai larga asupra acestui cuvant. Desi DEX-ul defineste termenul ca schimbare sau prefacere totusi nu aveam incredere ca in afaceri sau in orice al domeniu ales se aplica aceeasi interpretare.

“Fii un mare <asociator>, indifferent care ar fi domeniile tale de interes, si-ti vei gasi calea spre inventivitate.”

Citat capitol:

Exista ceva mai puternic decat toate armatele lumii, iar aceasta este o idée careia i-a sosit vremea.

Victor Hugo

Al patrulea capitol…

Fiecare dintre noi am lucrat, la un moment dat, intr-un colectiv, indifferent daca se afla pe pozitii egale, inferioare sau superioare cu membrii colectivului. Ne-am lovit adeseal de parerile, sfaturile si ideile celorlalti “jucatori”. Trump sugereaza ca, pentru o mai buna functionare a sistemului si mediului de afaceri, sa se realizeze un perfect mulaj de colaborare intre colegii de echipa. Cu alte cuvinte, inainte de toate, este important sa ne simtim in largul nostru intr-o echipa, sa fim capabili sa ne adaptam acestei idei, sa ne educam in acest sens. Nu doar mecanismul merge ca uns, dar activitatea, ca rezultat al muncii in echipa, devine profitabila tuturor.

“[…]mentinerea activa si pozitiva a spiritului de echipa in viata personala si profesionala iti va aduce rezultate foarte bune, chiar surprinzatoare. In plus este un sentiment grozav sa lucrezi cu cei din jur. Nu nega niciodata puterea echipei si vei fiu un jucator de forta si prestigiu.”

Citat capitol:

A fi impreuna este un inceput, a ramane impreuna este un progres, a lucra impreuna este un success.

Henry Ford

Al cincilea capitol…

Atata in viata profesionala, cat sic ea sociala, exista o conjuncture, ca din curtoazie sau bunsimt, sa nu uiti sa fii recunoscator, sa suni cunostiitele sau prietenii si familia. Fiecare dintre acestia te-au ajutat, apreciat si ascultat, deci nu lasa sa treaca timpul degeaba. Suna-I, cauta-I si arata-le recunostiinta printr-un simplu gest.

“Ar trebui sa ne dam seama ca toti avem multe motive pentru care sa fim recunoscatori, fie ca este Anul Nou, Ziua Recunostiintei sau, pur si simplu, o alta zi de miercuri din viata noastra”

Citat capitol:

Uneori flacara noastra se stinge, dar este reaprinsa de o scanteie a altuia. Fiecare dintre noi trebuie sa fie profund recunoscator celor care reaprind flacara din noi.

Albert Schweitzer

Al  saselea capitol…

Trump vorbeste despre importanta studiului, faptului de a invata oricand pe traseul vietii. Relevant este aspectul prin care noi putem sa asimilam informatii fara sa ne erijam in atotstiutori. Aceasta postura-impostura de atotstiutori ne va da inapoi cu mult. In schimb, daca ramanem open-minded, avem de castigat mai mult, reusind sa privim cu alti ochi orizontul care ni se dezvaluie in fata. Orice informatie venita poate sa ne deschida caile mai usor spre alt univers.

“Este important sa ramai deschis la noi idei si informatii. Sa fii un stie-tot este ca si cum ai inchide usa unor mari descoperiri si oportunitati. Lasa-ti in fiecare zi usa deschisa pentru ceva nou si stimulativ.

[…]concepe fiecare zi ca pe un nou punct de plecare.”

Citat capitol:

Inceputul oricarei carmuiri este educatia adolescentilor.

Pitagora

Al saptelea capitol…

Despre cum sa gandesti pe cont propriu Trump sugereaza imperios sa iti formezi un spatiu de gandire personal de reflectare, unde sa aduni informatiile si ideile, ca mai apoi sa le dai o noua forma. Pentru asta e nevoie de multa munca. Dar nu doar atat este necesar ca sa ajungi sa reusesti. Daca ai ceva de dat lumii fa-o. Bate fierul cate este cald. “A reflecta fara a actiona nu valoreaza prea mult pe termen lung”.

Iar una din metodele de a gandi singur este “sa te intrebi ce ar trebui sa gandesti exact in acest moment”.

Deci judeca si actioneaza rapid. “[…]mai intai mergem, apoi alergam, dupa care sprintam.”

Citat capitol:

Un lider are dreptul sa fie invins dar nu are niciodata dreptul sa fie surprins.

Napoleon Bonaparte


Calatorie pe melagurile moldovenesti…


Promiteam intr-un alt articol ca voi posta din albumul cu amintiri de la manastirile Moldovei. Voi adauga notitele mele aici si alatura fiecare carte postala cumparata din locurile respective. Pe acea vremea nu aveam posibilitatea sa culegem atatea poze cu aparatul de fotografiat, in primul rand pentru ca nu aveam aparate digitale si, in al doilea rand, nu aveai voie sa faci oricum fotografii. Aceste carduri postale sunt extrem de bine realizate si completeaza desavarsit tabloul amintirilor. Dar nici atatea informatii cate sunt pe net nu am cumulat insa notitele sunt ale mele si ar trebui sa fie ceva…

Inainte de toate tin sa povestesc ca am pornit la drum din Bucuresti si ne-am oprit la Piatra Neamt, unde am stat la casa batraneasca a parintilor unor prieteni de familie. M-a impresionat frumusetea si curatenia pe drumul spre Iasi. Oameni gospodari peste tot, aspect dedus din strasnicia cu care isi decorau casele si le mentineau. Lemnul este preponderent asta si pentru ca acolo asta e sursa principala pentru constructii.

Primul nostru obiectiv a fost Manastirea Agapia, situata aproape de locatia noastra.

Si sa incep cu un tablou realizat de Ipolit Strambulescu (1871 – 1934) al lui Alexandru Vlahuta (1858 – 1919). Pe acesta l-am zarit in casa memoriala a lui Vlahuta, asezata in spatele manastirii Agapia.

O tanara maicuta a avut bunavointa sa ne povesteasca despre legatura lui Vlahuta cu acea casuta. Nu s-a nascut si nici n-a crescut in acest locas dar au locuit Elizabeta Vlahuta, mama si Elizabeta, sora acestuia. El doar venea in vizite la mama si sora, insotit, adesea, de cativa dintre prietenii sai dragi, cu care isi petrecea majoritatea timpului: B. S. Delavrancea, G. Cosbuc, N. Grigorescu.

Una din operele sale Vlahuta a dedicat-o prietenului sau si, mai tarziu, rudei sale, devenind astfel prin casatoria Anisoarei Vlahuta, fiica lui Al. Vlahuta si Gheorghe Grigorescu, fiul lui N. Grigorescu. „Romania pitoreasca”.

Incaperea de la intrare era ocupata, in mare parte, de carti si manuscrise, obiecte de decor sau imbracaminte, apartinand lui Vlahuta. Mai erau alte doua camarute si un hol. Intr-o alta camaruta se depozitasera frumos obiecte apartinand lui Grigorescu.

Manastirea Agapia a fost intemeiata de voievodul Moldovei, Petru Schiopu, in 1642. Biserica mare a acestei manastiri a fost zidita de hatmanul Gavril, fratele voievodului Vasile Lupu (care a domnit intre 1642 – 1644). Frescele au fost pictate mai tarziu de Nicolae Grigorescu.

Donald J. Trump – Gandeste ca un campion (1)


EDUCATIE INFORMALA PENTRU AFACERI SI VIATA…

Despre cum trebuie sa gandesti ca un campion nu e cazul sa te repezi sa crezi ca este o reteta perfecta. Este nevoie de multa munca, de anumite trasaturi de caracter si de o doza de noroc, dar nu noroc asa cum credem noi, ci de acel noroc creat prin perseverenta si sargui..nciozitate.

Cartea nu pare sa aiba un statut de exceptie pentru anumite categorii de oameni, in speta cele imbogatite in vreun fel. Este pentru oameni. Oricare din voi are nevoie, la un moment dat, sa arunce o privire atenta la sfaturile, presarate de exemple, ale omului Trump.

Inceputul fiecarui capitol este incununat cu un citat celebru, care face deschiderea catre subiect. Pe scurt, succinct, ideile sunt prezentate frumos si literar, avand o linie dreapta de coerenta. Cartea are un parfum de inspiratie, puternic dozat, venind in intampinarea celor care au dificultati la un anume loc de munca, intr-un colectiv de colegi, intr-unul de afaceri, legate de propriul lor comportament in societate…

Desigur, nu bag mana in foc pentru toate temele abordate, ca ar fi nemaipomenit de potrivite. Unele sunt excelente, altele sunt bunicele iar cateva exagerate pentru viata noastra sociala si economica. In State este o utopie transformata in realitate. Cu alte cuvinte exagerarile, despre care vorbesc, nu par a fi de domeniul fantasticului ci doar de cel al bunul simt, care imi impune sa concluzionez astfel: conjunctura in care ar trebui aplicate nu se potriveste acestora.

Dar asta nu inseamna ca n-ar trebui sa avem cunostiinta despre ceea ce se petrece dincolo de noi, adica de noi romanii. Este binevenit acest dus rece pentru a ne trezi la crunta realitate, nu cea pe care ne-au format-o guvernele, primariile, politica, in general, romaneasca si administratia acestui stat, in particular, de-a lungul acestor ani de asa-zis capitalism. Ci realitatea care ar trebui sa dainuie de ceva vreme prin actele normative, ordonante si circulare ca sa putem demara o afacere mai de doamne ajuta, sa ne simtim oameni printre oameni, nu oameni printre animalele de prada…Lumea ar putea sa-mi sara-n cap sa-mi zica: “de ce iar e guvernul de vina?”. Daca faci o afacere e sortita falimentului din start, chiar daca ai suisuri si coborasuri. Da, de acord, si americanul are d-astea, dar nu asa frecvent si nici nu exista atat de multe sanse sa te mai aduni de pe jos dupa un esec, poate daca n-ai corrupt pe unul si altul ca sa iti mentii afacerea. Ca sa zic drept: nu iti pastrezi integritatea despre care Trump vorbeste. Desigur ca nici Trump nu este “curat”, de asta sunt chiar convinsa. Daaar…cred ca intelegeti care este diferenta.

Desi titlul suna pompos dezbaterea cartii se invarte in jurul unor principii de viata foarte sanatoase, aplicabile oricarui individ, indiferent de statutul acestuia.

Pornind, de la valorile intrinseci ale fiecaruia si ajungand la mentalitatea destoinica a unui om de success, cartea vine sa desluseasca un anumit cod de conduita standard, avand ca punct de pornire ceea ce putem numi a fi normal intr-o societate dezvoltata. Repet, multi ar putea afirma ca exista diferente evidente din punct de vedere social si economic intre o tara si un imperiu, cum este America, astfel  ca acestui om de afaceri ii este la indemana sa dea curs acestor principii. Exista un rand lung de trepte care ne despart de statului lui Trump. Adevarat! Insa, cu toate acestea, eu vin iar si spun ca mentalitatea noastra, uneori atingand nivelul de pesimism- depresiv, trebuie schimbata. Cartea aceasta ar putea fi considerata un indrumar complet pentru initiati. E mult sau putin spus dar aceasta este piesa de care avem nevoie pentru a debuta in aproape toate activitatile, din viata noastra, intr-o maniera cat se poate de fireasca, respectiv de a le mentine si dezvolta la nivel de succes.

Desi Trump face multe referiri la propria persoana si carte, elogiindu-se constant si defiland aroigant in multe paragrafe, succesul nu se refera la el sau la ceea ce reprezinta Trump la momentul actual, ci la cel, pe care oricare dintre noi, l-am putea obtine chiar si la un nivel mai redus.

Hai sa incep pe capitole, descriind pe scurt fiecare din principiile acestul om de afaceri.

Trec peste prefata, intoducere, multumiri si ne indreptam spre primul capitol…

Primul Capitol…

Aici il aduce in prim plan pe presedintele Barack Obama, comentand intelligent si elegant despre pozitia si actiunile acestuia, menite sa deschida calea spre o “noua lume”, cum s-a exprimat autorul. O elogiere foarte bine incadrata ca si introducere.

Citat capitol:

Viitorul apartine celor care cred in frumusetea propriilor vise.

Eleanor Roosevelt

Al doilea capitol…

Cate lepse…


Dap, mai am trei de dus la capat…respectiv lepse. Nu ma deranjeaza atata timp cat nu va supara pe voi ca va nominalizez. Numai ca le fac si eu la cate o saptamana daca nu-i cu suparare. Sa nu le inghesui pe toate. Pe rand si cu stil.

Uite asa mai interactioneaza omu’ cu om. Mai vedem ce scrie unul, ce scrie altul, dar pe unii greu ii rupi din lumea lor ca sa scrie cateva ganduri personale, calde si venite din inima. Citesti despre toate cate sunt in stele, pe pamant, sub pamant, dar sufletul lor sta pitit in continuare. Stiu, nu e timpul sau locul pentru operatii pe cord deschis. Dar cand este?

Am trait s-o vad si p-asta…blogroll la subsol


Nu ca vreau sa fiu acida in vreun fel anume ci sa ma edific cum e cu asezarea blogroll-ului. Tocmai ce avusei o discutie cu cineva despre aceasta tema, persoana care si-o facut blogroll-ul sa sada la futar, adica footer, na,  si mi-am aruncat un ochi la alt blog, intamplator si, ce sa vaz, acelasi futer umplut pretentios cu bloggeri. O sa fie un trend, este deja? Nu inteleg. O fi treaba de economie de spatiu. Asa am explicat schema cu subsolul. Dar, totusi, tu blogar de rand, care te vezi acolo in jos de pagina, cum te simti? Ca eu am o presimteala de jignire. Caci pare sa fii desconsiderat oarescum acolosha.

Apoi cine se uita la subsol? Daca nu-i carte, unde, de bine de rau, mai stii si tu ca apare o adnotare, ceva…dar asa…sa pui un nume?! E aceeasi treaba ca la o intalnire de afaceri, cand, in loc sa folosesti sala de conferinte, intri in camera femeii de serviciu…cum e? ca sa pricep…ca nu pricep…poate sunt mai prafuita, ca, de, am ceva ani si, cu cat sunt mai multi, devii nitel mai obtuz.

Cea mai tare scrisoare …catre parinti :))))))))))


Scrisoare catre parinti (copiii de azi!)

Tatal intra in camera fiicei sale si gaseste o scriosoare pe pat. Avand deja ganduri negre, desface totusi scrisoare si citeste:

Dragi parinti,
Cu parere de rau va anunt ca eu am fugit cu noul meu prieten. Am aflat ce inseamna adevarata dragoste si el este un dragut cand gonim goi cu motorul cu toate piercing-urile, cicatricele, tatuajele care ii acopera tot corpul! Dar nu e numai asta. Sunt insarcinata si Ahmed zice ca vom trai fericiti in rulota lui din padure. Vrea sa avem multi copii, ceea ce stiti ca imi doresc si eu.

Am invavat ca marijuana nu face rau nimanui asa ca o crestem pe langa casa pentru el si prietenii lui care ne aduc toata cocaina pe care ne-o dorim. Intre timp ne rugam sa se gaseasca leacul pentru SIDA, in asa fel incat sa se faca si Ahmed bine. Sa stiti ca merita ! Nu va faceti griji in ceea ce priveste banii. Ahmed a aranjat ca eu sa joc intr-un film pe care il fac prietenii lui Leroy si Jamal in pivnita. Deocamdata castig 50 $ pe scena, dar pot sa iau inca 50$ bonus daca sunt cu 3 barbati si un bonus de 100 $ daca se foloseste un cal. Ahmed a zis ceva si despre niste caini, asa ca am mai multe posibilitati. Mama, sa nu-ti faci griji pentru mine, de acum am 15 ani si stiu sa am grija de mine. Dupa cum vezi eu si Ahmed ne-am gandit la toate! Intr-o zi o sa trecem in vizita pe la voi sa va cunoasteti nepoteii. Ahmed chiar se gandea sa-si puna un atas la motor ca sa putem veni cu toti o data!

Va pup pe amnadoi
Fiica voastra, Maria
PS. Tata, am glumit……… sunt la vecini, ma uit la TV cu prietena mea
Voiam doar sa iti arat ca sunt si lucruri mai rele in viata decat SA PIARDA STEAUA IN MINUTUL 90.

Sursa mail (Rodica C.)


Motanul pedepsit – Elena Farago


Randunica e plecata

Dupa hrana pentru pui.

Cuibu-i singurel sub stresini

Si prin curte, nimeni nu-i.

#

Rade sub mustati motanul:

– Ce noroc!…Pacat sa-l scap!

Iute sus!…Dar, poc, o piatra

Il loveste drept in cap.

#

Trist se tanguie motanul:

– Miau si vai de capul meu!

Petrisor il ia in brate:

– Iarta-ma, te rog, caci eu

#

Te-am lovit si-mi pare rau,

Dar de bietii puisori,

Tie cum nu ti-a fost mila,

Cand sarisesi sa-i omori?!

Surse imagini aici si aici. Cel putin la a doua sursa sunt cateva poze superbe.