Povestile copilariei – PROSTII INVATATI


PROSTII INVATATI (India)

Au fost odata, intr-un sat, trei brahmani tare invatati. Citisera mii de telfeloage, invatasera sumedenie de stiinte felurite si se socoteau, de aceea, mai destepti decat toata lumea.

Intalnindu-se ei intre ei, intr-un rand, au spus brahmanii unii catre altii:

– Am invatat toate stiintele, ne pricepem sa savarsim minuni, dar n-am umblat inca niciodata prin tari straine. Nimeni nici nu banuieste pe-acolo ca traiesc pe lumea asta niste invatati de soi ca noi. Oare sa ne fie sortit sa vietuim pana la sfarsitul zilelor laolalta cu taranii astia prosti?

Si, graind astfel, hotarara brahmanii sa-si paraseasca satul de bastina.

Iesind, deci, in zorii zilei din casele lor, au pornit-o catre meleaguri departate si, spre amiaza, s-au intalnit cu un taran.

– Sa-l rugam pe necioplitul asta sa ne conduca peste munti, a zis unul dintre brahmani.

Si-ndata i-a si grait taranului:

– Ai in fata ta trei brahmani invatati. Iti fagaduim sa ne calauzesti peste munti…

Cu multa sfiala si-a dus taranul mainile la frunte si-a dat raspuns:

– O, domni preainvatati, urmati-ma!

Si au pornit.

Curand s-a ivit o poteca de munte si brahmanii au prins a sui in urma taranului. Ajungand ei la marginea padurii, deodata, taranul s-a oprit si a soptit:

– O, domni intelepti, s-o luam printr-alta parte; priviti, colo, sub tufa, doarme un leu!

Un brahman, care mergea inainte, a zis razand:

– Necioplitul asta nu pricepe nici macar ca leul nu doarme, ci-i mort de cine stie cand!

Un alt brahman i-a spus atunci taranului:

– Uite cat de mari ni-s cunostiintele! Indata o sa-l inviem pe leul asta mort.

– Dar de ce? De ce? a strigat taranul. Doar e un leu! Ce nevoie aveti sa-l inviati?

-Ni-i si sila sa dam ascultare cuvintelor badaranului astuia! s-au sumetit brahmanii. De-aia am invatat, ca sa ne tinem cunostiintele sub obroc?

Atunci taranul s-a urcat zorit intr-un copac si de acolo a inceput a holba ochii la minunile brahmanilor.

Iar brahmanii cei invatati l-au insufletit, intr-adevar, pe leu. Deschizandu-si ochii leul s-a ridicat pe labele-i puternice, s-a intins si i-a vazut deodata pe brahmani.

Stapanul muntilor a scos un urlet cumplit, a sarit la brahmanii cei invatati si, de buna seama, i-a facut farame. Iar taranul necioplit a asteptat pana ce leul a plecat la adapatoare apoi si-a vazut cu bine de drum.

Si, iaca, se adevereste ca stiinta, pentru prost, e ca lumina lampii pentru orb!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s